Călătoria lui Elias (Riccardo Scamarcio), un tânăr imigrant ilegal, începe, ca și în Odiseea, în marea Egee. După o mulțime de peripeții, printre care un popas în Paradis, dar și unul în Infern, Elias ajunge ca prin minune în mirificul Paris. Un film omagiu celor care străbat pământul și oceanele în căutarea unui acoperiș deasupra capului, Eden a la Ouest prezintă, cu umor și sensibilitate, un drum spre mai bine.
Orice om are o poveste, indiferent dacă este cerșetorul care întinde cutia implorind milă trecătorului sau femeia alcoolică ce doarme la intrarea în metrou. La fel stau lucrurile și în ceea ce îl privește pe Elias (Ricardo Scamarcio), un tânăr dintr-o țară din zona Mediteranei. El dorește să trăiască liber, așa că plătește o sumă importantă unui traficant pentru a-l ascunde pe vas, fiind decis să treacă ilegal frontiera pentru a ajunge în Europa. O inspecție-surpriză a celor de la serviciul de emigrație îl determină pe Elias să se arunce peste bord. Câteva ore mai târziu, Elias și alți pasageri ai ambarcațiunii se trezesc pe plaja unui resort de lux din Sudul Franței. Astfel, emigranții zdrențuiți se trezesc înconjurați de oameni care poartă haine de designer, desigur, când doresc să umble îmbrăcați. Și, pentru că nepoftiții oaspeți sunt foarte înfometați, bufetul deschis pe care îl găsesc aici devine atracția principală. Elias, care acum este străin într-un loc foarte neobișnuit pentru el, face tot ce-i trece prin minte pentru a-i evita pe cei de la emigrare și pentru a reuși să supraviețuiască în acest loc unde se vorbește o limbă din care el nu înțelege niciun cuvânt.