Părerea criticului
Regizorul-scenarist Kiki Vasilescu oferă publicului din România prima comedie romantică inspirată de căței. Din distribuție fac parte nume cunoscute precum criticul de film Irina-Margareta Nistor în rolul povestitoarei, dar și actori canini de excepție. Rolurile principale sunt interpretate de George Constantinescu și Gabriela Marin. Producția prezintă spectatorilor de toate vârstele beneficiile de a avea un animal de companie, dar și responsabilitățile ce vin odată cu această decizie.
Efectul Pufi se deschide cu o serie de cadre cu patrupedul titular pe muzică rock, pentru ca apoi să fim introduși în poveste de naratoare, cu a sa inconfundabilă voce. Aspectul de metacinema se face simțit constant pe parcursul filmului, întrucât doamna Nistor își întrerupe jucăuș discursul oficial pentru a dialoga cu cineastul, a veni cu propuneri noi și a adăuga replici ce „nu fac parte” din scenariu. Apoi facem cunoștință cu personajele: el, un corporatist de 38 de ani fără prea mult noroc în viața amoroasă; ea, vânzătoare cu o inimă mare la magazinul de animale. După o întâlnire nereușită cu o femeie extravagantă și multe cafele vărsate, primul decide să intre posesia unui adevărat magnet blănos pentru gagici, iar angajata de la pet shop îl convinge să plece chiar cu doi. Însă manual de utilizare al unui câine nu e atât de ușor de înțeles cum ar spera.
Deși plimbatul cățeilor nu are neapărat efectul dorit în atragerea potențialelor partenere, o ușoară atracție începe să se înfiripe între cei doi. Autenticitatea lor bizară îi determină să formeze o conexiune, iar ochelarii VR cu opțiunea de „lume ideală” îi ajută să vadă dintr-o altă perspectivă ce e în fața lor – mai ales când el învață să fie câine pentru a înțelege nevoile viitorului său companion. Scenele din magazinul pentru animale nu sunt obscene, dar anumite aluzii pot avea conotații indecente. Totuși, accentul se pune mereu pe ceea ce înseamnă să fii stăpân.
Scenariul pleacă de la o premisă originală și prioritizează dialogurile lungi în detrimentul acțiunii, ceea ce poate îngreuna experiența de vizionat pentru publicul obișnuit cu montajul dinamic de la Hollywood. Însă replicile presărate cu umor, pe subiecte rar dezbătute în cinematografie, alături de melodiile cu versuri originale cântate la chitară acustică, au șansa să captiveze, în special iubitorii de animale. Cromatic, filmul se folosește preponderent de nuanțe naturale – astfel iese în evidență excentricitatea femeii de la prima întâlnire, datorită culorilor turbate.
Din punct de vedere tehnic, Efectul Pufi nu excelează, dar nici nu își propune asta. Se concentrează în schimb pe misiunea sa socială, de a promova adopția în rândul spectatorilor și recomandările de urmat pentru a deveni un stăpân responsabil. De asemenea, abordează cu umor și lejeritate subiecte de actualitate precum listele negre din lumea datingului sau bisexualitatea (la animale). Și, cel mai important, militează pentru drepturile cățeilor de a fi actori! Pentru că, lăsând gluma deoparte, toți patrupezii își joacă impecabil rolul. La cât mai multe filme cu animale și la cât mai multe adopții în urma acestei producții!
Efectul Pufi se deschide cu o serie de cadre cu patrupedul titular pe muzică rock, pentru ca apoi să fim introduși în poveste de naratoare, cu a sa inconfundabilă voce. Aspectul de metacinema se face simțit constant pe parcursul filmului, întrucât doamna Nistor își întrerupe jucăuș discursul oficial pentru a dialoga cu cineastul, a veni cu propuneri noi și a adăuga replici ce „nu fac parte” din scenariu. Apoi facem cunoștință cu personajele: el, un corporatist de 38 de ani fără prea mult noroc în viața amoroasă; ea, vânzătoare cu o inimă mare la magazinul de animale. După o întâlnire nereușită cu o femeie extravagantă și multe cafele vărsate, primul decide să intre posesia unui adevărat magnet blănos pentru gagici, iar angajata de la pet shop îl convinge să plece chiar cu doi. Însă manual de utilizare al unui câine nu e atât de ușor de înțeles cum ar spera.
Deși plimbatul cățeilor nu are neapărat efectul dorit în atragerea potențialelor partenere, o ușoară atracție începe să se înfiripe între cei doi. Autenticitatea lor bizară îi determină să formeze o conexiune, iar ochelarii VR cu opțiunea de „lume ideală” îi ajută să vadă dintr-o altă perspectivă ce e în fața lor – mai ales când el învață să fie câine pentru a înțelege nevoile viitorului său companion. Scenele din magazinul pentru animale nu sunt obscene, dar anumite aluzii pot avea conotații indecente. Totuși, accentul se pune mereu pe ceea ce înseamnă să fii stăpân.
Scenariul pleacă de la o premisă originală și prioritizează dialogurile lungi în detrimentul acțiunii, ceea ce poate îngreuna experiența de vizionat pentru publicul obișnuit cu montajul dinamic de la Hollywood. Însă replicile presărate cu umor, pe subiecte rar dezbătute în cinematografie, alături de melodiile cu versuri originale cântate la chitară acustică, au șansa să captiveze, în special iubitorii de animale. Cromatic, filmul se folosește preponderent de nuanțe naturale – astfel iese în evidență excentricitatea femeii de la prima întâlnire, datorită culorilor turbate.
Din punct de vedere tehnic, Efectul Pufi nu excelează, dar nici nu își propune asta. Se concentrează în schimb pe misiunea sa socială, de a promova adopția în rândul spectatorilor și recomandările de urmat pentru a deveni un stăpân responsabil. De asemenea, abordează cu umor și lejeritate subiecte de actualitate precum listele negre din lumea datingului sau bisexualitatea (la animale). Și, cel mai important, militează pentru drepturile cățeilor de a fi actori! Pentru că, lăsând gluma deoparte, toți patrupezii își joacă impecabil rolul. La cât mai multe filme cu animale și la cât mai multe adopții în urma acestei producții!
