Sinopsis
O fetita care vorbeste cu spiritele, invata sa se revolte impotriva nedreptatilor sociale.

Tonuri bogate si o lumina divina impregneaza fiecare imagine uluitoare a filmului de debut realizat de talentatul Klaus Haro. O pustoaca din nordul Suediei (interpretata de stralucitoarea Natalie Minnevik, o Kirsten Dunst in miniatura) face parte din randul unei minoritati finlandeze. La scoala, ea e persecutata de rigida profesoara Bibi Andesson, si fortata sa vorbeasca doar suedeza si sa nu conteste autoritatea. Dar incapatanata si independenta Elina nu e usor de convins – ea e prea preocupata sa calatoreasca pana la niste mlastini periculoase, ca sa poarte dialoguri imaginare cu tatal ei de mult mort. Cand un ciudat profesor nou venit pe nume Mr. Bjork (Henrik Rafaelsen e actorul foarte sexy care-l joaca) intra in scena si sfideaza institutia, lumea interioara a Elinei e data peste cap si schimbata in bine. Aproape de final, exista o demonstratie induiosatoare de solidaritate din partea colegilor scandinavi ai fetei care aproape ca te face sa-ti doresti sa te muti acolo si sa adopti unul dintre ei.

Elina nu e doar un film-bijuterie, ci are si o poveste bine scrisa (si spusa) despre problemele cu care se confrunta o minoritate, cea vorbitoare de finlandeza, la inceputul anilor ’50. E o stare de fapt in care multe grupuri etnice se regasesc si la ora actuala in lume, asa ca subiectul este inca fierbinte si situatiile usor de recunoscut. Un film dulce, frumos, incantator care a castigat Ursul de sticla (premiul pentru cel mai bun film pentru copii) la Festivalul de la Berlin din 2003.