Sinopsis
Film documentar cultural produs de către filiala din București a casei „Pathé” in regia lui Octav Minar, ajutat în realizare de către directorul revistei „Cele Trei Crișuri” din Oradea, Alexandru Bacaloglu.
Filmul prezintă documente, fotografii, și imagini din locurile în care au trăit sau prin care au trecut Mihai Eminescu, Veronica Micle și Ion Creangă.
Pentru documentar, operatorul casei „Pathé” din București, Svoboda a realizat filmări în vara anului 1914 la mănăstirile Agapia, Neamț și Văratec, la Ipotești, Iași, București, Humulești, Târgu Neamț, Dumbrăveni și în alte locuri. Aceste imagini au fost completate cu documente și fotografii ale protagoniștilor, rudelor și cunoscuților acestora, precum și a altor locuri de care s-a legat numele lor. Toate aceste completări au fost realizate inițial, după cum își amintește chiar autorul lor, A. Menglide, sub formă de diapozitive destinate proiectării în conferințe. Menglide a fost proiecționistul documentarului în noiembrie 1915, la cinema „Palace”, și tot el a oferit ANF spre achiziție un afiș al producției, în anul 1965.
Filmul conține câteva părți dramatice, menite a ilustra versuri din lirica eminesciană. Aceste fragmente, interpretate de către actori profesioniști precum Stacia Napierkowska și Aldo Fini, au fost copiate din filme de ficțiune străine. În același sens au mai fost folosite și filmări din Veneția și din Egipt, probabil preluate din „vederile” vremii.
Se pare că montajul documentarului a fost terminat abia la începutul anului 1915.
Despre realizarea acestui documentar, soția lui Octav Minar își amintea prin anii '60: „Filmul «Eminescu-Veronica-Creangă» a fost filmat de soțul meu prin anii 1912-1914 cu concursul casei «Pathé». La realizarea filmului și apoi în turneul de conferințe ținut înainte și după Primul Război Mondial, știu din mărturia soțului meu că a fost ajutat de fostul director al «Celor Trei Crișuri», Al. Bacaloglu. Filmul era în cea mai mare parte documentar, dar din câte știu, avea și părți filmate cu actorii mari ai vremii. De pildă, era un fragment din «Călin» interpretat de o actriță. Filmul a fost prezentat și la Văleni, la universitatea profesorului Iorga. Am deținut până nu de mult o copie a filmului pe care a achiziționat-o Muzeul Creangă din Iași. Soțul meu făcuse zincuri după imaginile din film pe care le-a folosit pentru ilustrarea cărților și articolelor sale, cât și diapozitive cu care-și ilustra uneori conferințele.”
Premiera filmului a avut loc pe 31 ianuarie 1915 în sala Ateneului Român, în cadrul unei serate eminesciene la care au luat cuvântul personalități ale culturii românești: Barbu Ștefănescu Delavrancea, George Enescu, M. Bârsan, Maria Ventura și Victor Eftimiu. Documentarul a fost prezentat apoi la Casa Școalelor, pe 14 februarie 1915, și la cinema „Palace”, din 9 noiembrie 1915. Aceste evenimente au fost consemnate în epocă de către ziarele „Dimineața”, „Adevărul”, „Viitorul”, „Universul”, „Rampa” și „Cronica Moldovei”.
Filmul prezintă documente, fotografii, și imagini din locurile în care au trăit sau prin care au trecut Mihai Eminescu, Veronica Micle și Ion Creangă.
Pentru documentar, operatorul casei „Pathé” din București, Svoboda a realizat filmări în vara anului 1914 la mănăstirile Agapia, Neamț și Văratec, la Ipotești, Iași, București, Humulești, Târgu Neamț, Dumbrăveni și în alte locuri. Aceste imagini au fost completate cu documente și fotografii ale protagoniștilor, rudelor și cunoscuților acestora, precum și a altor locuri de care s-a legat numele lor. Toate aceste completări au fost realizate inițial, după cum își amintește chiar autorul lor, A. Menglide, sub formă de diapozitive destinate proiectării în conferințe. Menglide a fost proiecționistul documentarului în noiembrie 1915, la cinema „Palace”, și tot el a oferit ANF spre achiziție un afiș al producției, în anul 1965.
Filmul conține câteva părți dramatice, menite a ilustra versuri din lirica eminesciană. Aceste fragmente, interpretate de către actori profesioniști precum Stacia Napierkowska și Aldo Fini, au fost copiate din filme de ficțiune străine. În același sens au mai fost folosite și filmări din Veneția și din Egipt, probabil preluate din „vederile” vremii.
Se pare că montajul documentarului a fost terminat abia la începutul anului 1915.
Despre realizarea acestui documentar, soția lui Octav Minar își amintea prin anii '60: „Filmul «Eminescu-Veronica-Creangă» a fost filmat de soțul meu prin anii 1912-1914 cu concursul casei «Pathé». La realizarea filmului și apoi în turneul de conferințe ținut înainte și după Primul Război Mondial, știu din mărturia soțului meu că a fost ajutat de fostul director al «Celor Trei Crișuri», Al. Bacaloglu. Filmul era în cea mai mare parte documentar, dar din câte știu, avea și părți filmate cu actorii mari ai vremii. De pildă, era un fragment din «Călin» interpretat de o actriță. Filmul a fost prezentat și la Văleni, la universitatea profesorului Iorga. Am deținut până nu de mult o copie a filmului pe care a achiziționat-o Muzeul Creangă din Iași. Soțul meu făcuse zincuri după imaginile din film pe care le-a folosit pentru ilustrarea cărților și articolelor sale, cât și diapozitive cu care-și ilustra uneori conferințele.”
Premiera filmului a avut loc pe 31 ianuarie 1915 în sala Ateneului Român, în cadrul unei serate eminesciene la care au luat cuvântul personalități ale culturii românești: Barbu Ștefănescu Delavrancea, George Enescu, M. Bârsan, Maria Ventura și Victor Eftimiu. Documentarul a fost prezentat apoi la Casa Școalelor, pe 14 februarie 1915, și la cinema „Palace”, din 9 noiembrie 1915. Aceste evenimente au fost consemnate în epocă de către ziarele „Dimineața”, „Adevărul”, „Viitorul”, „Universul”, „Rampa” și „Cronica Moldovei”.
