Părerea criticului
Se tot fac filme de 15 ani incoace. Le numesc filme ca sa aveti idee despre ce vorbesc. Altfel, putine merita titulatura. Incercari romanesti de a arata o stare de fapte a unei Romanii incercate.
Iar abordarea majoritatii mi se pare facila, la prima mana si fara planuri secundare. Si mai ales cu o lipsa cronica de optimism din partea artistilor vinovati, ce transforma actele artistice respective mai degraba in refulari, pagini de jurnal ecranizate de oameni ce aproape au luat forma scaunelor de celuloid in care au intepenit. Nu zic sa nu te inspiri din realitate. Dar o poti face si fara sa-ti ingropi singur si constient si la vedere sperantele. Si sa instigi la asta si pe cei oricum cativa spectatori de film romanesc post revolutionar...
Si-apoi mi-am zis ca poate sunt eu nebun... Dar daca eu sunt nebun, atunci e nebun si Piersic Jr. care e deja la al doilea film de lung metraj regizat de el. Si scris impreuna cu Dorina Chiriac, alta nebuna... Care au inteles ca sa vrei nu e de ajuns. Trebuie sa si faci. Si au facut. Reteta e simpla. Si ideea la fel. Dar nu-i usor sa vorbesti despre lucruri simple. Si-aici se vede mana unui om care simte adevarat si sincer. Si care a reusit sa-si faca si echipa sa simta la fel. Si astfel povestea capata dimensiuni si intelesuri cu mult mai mari decat bugetul filmului.
Si asta din cauza personajelor conduse de Piersic, care demult nu mai e un junior in ale artelor. Si dupa ce razi ca prostul de niste "prosti", dupa ce te intrebi ce cauta poetul nostru pe buzele lui Piersic Sr, Corondan sau Oreste, te trezesti la final cu un nod in gat cat casa poporului, cu tot ce inseamna ea, provocat tocmai de Eminescu... vs Eminem. Si nu stii cum si de ce. Ca po vestea pare simpla. Si e anuntata inca din titlu. Si e si deosebit de reala.
Folosindu-se de asemanarea imediata a numelor celor doi atat de diferiti, dar fara sa-si propuna sa-l minimalizeze neaparat pe blondul revoltat, Eminescu vs Eminem poate fi arta vs kitch, clasic vs contemporan, valoare vs non-valoare, ras vs plans...Si-n general cam tot ce atinge vietile noastre azi, impingandu-ne la compromisuri mai mari sau mai mici.
In schimb, in filmul lui Piersic nici unul din actori nu se compromite. Cu minim de mijloace, Jr si ai lui, ne propun un mortal kombat local in care castigatorul ramane sa il alegem noi...
Iar abordarea majoritatii mi se pare facila, la prima mana si fara planuri secundare. Si mai ales cu o lipsa cronica de optimism din partea artistilor vinovati, ce transforma actele artistice respective mai degraba in refulari, pagini de jurnal ecranizate de oameni ce aproape au luat forma scaunelor de celuloid in care au intepenit. Nu zic sa nu te inspiri din realitate. Dar o poti face si fara sa-ti ingropi singur si constient si la vedere sperantele. Si sa instigi la asta si pe cei oricum cativa spectatori de film romanesc post revolutionar...
Si-apoi mi-am zis ca poate sunt eu nebun... Dar daca eu sunt nebun, atunci e nebun si Piersic Jr. care e deja la al doilea film de lung metraj regizat de el. Si scris impreuna cu Dorina Chiriac, alta nebuna... Care au inteles ca sa vrei nu e de ajuns. Trebuie sa si faci. Si au facut. Reteta e simpla. Si ideea la fel. Dar nu-i usor sa vorbesti despre lucruri simple. Si-aici se vede mana unui om care simte adevarat si sincer. Si care a reusit sa-si faca si echipa sa simta la fel. Si astfel povestea capata dimensiuni si intelesuri cu mult mai mari decat bugetul filmului.
Si asta din cauza personajelor conduse de Piersic, care demult nu mai e un junior in ale artelor. Si dupa ce razi ca prostul de niste "prosti", dupa ce te intrebi ce cauta poetul nostru pe buzele lui Piersic Sr, Corondan sau Oreste, te trezesti la final cu un nod in gat cat casa poporului, cu tot ce inseamna ea, provocat tocmai de Eminescu... vs Eminem. Si nu stii cum si de ce. Ca po vestea pare simpla. Si e anuntata inca din titlu. Si e si deosebit de reala.
Folosindu-se de asemanarea imediata a numelor celor doi atat de diferiti, dar fara sa-si propuna sa-l minimalizeze neaparat pe blondul revoltat, Eminescu vs Eminem poate fi arta vs kitch, clasic vs contemporan, valoare vs non-valoare, ras vs plans...Si-n general cam tot ce atinge vietile noastre azi, impingandu-ne la compromisuri mai mari sau mai mici.
In schimb, in filmul lui Piersic nici unul din actori nu se compromite. Cu minim de mijloace, Jr si ai lui, ne propun un mortal kombat local in care castigatorul ramane sa il alegem noi...
