Părerea criticului
O afacere regală, propunerea Danemarcei la Oscar 2012, rulează în premieră la noi, aducând pe marele ecran un eveniment de la sfârşitul secolului al XVII-lea, din Danemarca.
Deşi puţin cunoscut în afara ţării (în Danemarca, însă, acest episod istoric se predă în şcoli, scriindu-se mai mult de 15 cărţi istorice şi de beletristică pe această temă), faptul istoric are un potenţial cinematografic enorm. Prin frumuseţea poveştii, personajul vizionar care îi este protagonist şi consecinţe istorice. Iar regizorul danez Nikolaj Arcel explorează evenimentul într-o manieră fericită.
Într-o perioadă foarte scurtă de timp, la sfârşitul secolului al XVIII-lea - când începeau în ţările Europei să se propage ideile culturale către pubicul larg, ca o contracarare a dominantei percepţii religioase asupra lumii, Johann Struensee, un medic dintr-un oraş mic, a ajuns la curtea regală a Danemarcei, a devenit amantul Reginei şi prietenul cel mai bun al Regelui şi în scurt timp a preluat puterea, devenind aproape rege timp de un an. în această perioadă de timp a schimbat totul. A modernizat curtea daneză şi întreaga ţară. Era un revoluţionar şi a pornit o revoluţie non-violentă la sfârşitul anului 1760. Rolul medicului este jucat de actorul danez Mads Mikkelsen.
Filmul se concentrează mult asupra personajelor de la curte, bine construite: Caroline Mathilde (Regina jucată de actriţa suedeză Alicia Vikander), Regele Christian VII (memorabil jucat de studentul la teatru danez Mikkel Boe Følsgaard, premiat - de altfel - la Berlin cu Ursul de argint pentru interpretare), Johann Friedrich Struensee (Mads Mikkelsen), Regina mamă (jucată de Trine Dyrholm - a fost protagonistă în Hævnen/într-o lume mai bună - Cel mai bun film strain la Oscar 2011, în regia lui Susanne Bier) etc.
Dar filmul păcătuieşte prin aceea că nu prezintă - în paralel - povestea unei familii de şerbi şi transformările prin care trece în timpul prezenţei la curte a vizionarului medic Struensee; astfel încât să simţim impactul - prin empatizarea cu personajele direct afectate, nu doar să fim informaţi prin voci din off asupra "revoluţiei". în fond, iluminismul a fost tocmai "luminarea maselor", or în film tocmai oamenii de rând sunt priviţi din afară, de la distanţă chiar.
Filmul pare ecranizarea unui roman-fluviu, prin ton dă impresia unei opere literare structurate în jurul personajelor şi a trecerii timpului, ce nu urmăreşte în mod clar structura clasică a unui scenariu. Perioada istorică este evident prezentă în scenografie şi costume, dar regizorul parcă se fereşte de cadrele de exterior (care nu lipsesc, totuşi), spectatorul putându-se simţi, asemenea regelui, claustrat între pereţii castelului.
Coloană sonoră creată de compozitorul oscarizat Gabriel Yared subliniază rădăcinile epice ale filmului. Lars von Trier este numele cel mai sonor dintre producătorii acestei producţii turnate în Cehia.
Filmul rulează în Bucureşti, Braşov, Constanţa şi Tulcea, distribuit în România de Independenţa Film.
Deşi puţin cunoscut în afara ţării (în Danemarca, însă, acest episod istoric se predă în şcoli, scriindu-se mai mult de 15 cărţi istorice şi de beletristică pe această temă), faptul istoric are un potenţial cinematografic enorm. Prin frumuseţea poveştii, personajul vizionar care îi este protagonist şi consecinţe istorice. Iar regizorul danez Nikolaj Arcel explorează evenimentul într-o manieră fericită.
Într-o perioadă foarte scurtă de timp, la sfârşitul secolului al XVIII-lea - când începeau în ţările Europei să se propage ideile culturale către pubicul larg, ca o contracarare a dominantei percepţii religioase asupra lumii, Johann Struensee, un medic dintr-un oraş mic, a ajuns la curtea regală a Danemarcei, a devenit amantul Reginei şi prietenul cel mai bun al Regelui şi în scurt timp a preluat puterea, devenind aproape rege timp de un an. în această perioadă de timp a schimbat totul. A modernizat curtea daneză şi întreaga ţară. Era un revoluţionar şi a pornit o revoluţie non-violentă la sfârşitul anului 1760. Rolul medicului este jucat de actorul danez Mads Mikkelsen.
Filmul se concentrează mult asupra personajelor de la curte, bine construite: Caroline Mathilde (Regina jucată de actriţa suedeză Alicia Vikander), Regele Christian VII (memorabil jucat de studentul la teatru danez Mikkel Boe Følsgaard, premiat - de altfel - la Berlin cu Ursul de argint pentru interpretare), Johann Friedrich Struensee (Mads Mikkelsen), Regina mamă (jucată de Trine Dyrholm - a fost protagonistă în Hævnen/într-o lume mai bună - Cel mai bun film strain la Oscar 2011, în regia lui Susanne Bier) etc.
Dar filmul păcătuieşte prin aceea că nu prezintă - în paralel - povestea unei familii de şerbi şi transformările prin care trece în timpul prezenţei la curte a vizionarului medic Struensee; astfel încât să simţim impactul - prin empatizarea cu personajele direct afectate, nu doar să fim informaţi prin voci din off asupra "revoluţiei". în fond, iluminismul a fost tocmai "luminarea maselor", or în film tocmai oamenii de rând sunt priviţi din afară, de la distanţă chiar.
Filmul pare ecranizarea unui roman-fluviu, prin ton dă impresia unei opere literare structurate în jurul personajelor şi a trecerii timpului, ce nu urmăreşte în mod clar structura clasică a unui scenariu. Perioada istorică este evident prezentă în scenografie şi costume, dar regizorul parcă se fereşte de cadrele de exterior (care nu lipsesc, totuşi), spectatorul putându-se simţi, asemenea regelui, claustrat între pereţii castelului.
Coloană sonoră creată de compozitorul oscarizat Gabriel Yared subliniază rădăcinile epice ale filmului. Lars von Trier este numele cel mai sonor dintre producătorii acestei producţii turnate în Cehia.
Filmul rulează în Bucureşti, Braşov, Constanţa şi Tulcea, distribuit în România de Independenţa Film.
