In timp ce vedeam filmul ma gandeam la ce ar face un profesor de la noi sub tirul de intrebari puse de elevii clasei VII dintr-o suburbie a Parisului.Ce ar face cu niste elevi ca Esmeralda sau Souleymane? Nu prea am vazut cum facea orele propriuzise de franceza, caci mai mult am vazut cum facea orele de dirigentie.Cat priveste integrarea elevilor, francezii au aceeasi problema si azi. Se plang de imigratie, se plang de "francezii" veniti din fostele colonii, care produc turbulente la periferiile Parisului sau Marsiliei, dar cand castiga la fotbal cu o echipa 90% alcatuita din jucatori proveniti tot din fostele colonii, atunci toata lumea este multumita.Spre deosebire de filmele americane care trateaza si ele problema integrarii multirasiale, filmul frantuzesc nu ia nici o atitudine, nu ofera nici o solutie. Nu este nimic artistic in el. Este doar o prezentare de fapte.ca documentar 9, ca film artistic 3, facand media, 6
blackmore
pe 15 Iulie 2019 20:56
Un film la care nu stii ce ce e mai rau, regia , scenariul , povestea groaznic de plictisitoare , sau jocul "actorilor"
lili22
pe 04 Martie 2018 19:18
Destul de bun filmul dar nu inteleg cum a luat premiu la Cannes.Inteleg ça uneori nu ai cum lucra cu profesionisti dar nici sa faci filme cu amatori....
alina_neamtu
pe 18 August 2017 17:50
Entre les murs ridică probleme diverse şi loveşte în sistemul educaţional, fără să propună, însă, o soluţie viabilă sau o metodă de urmat.
Citește întreaga recenzie aici - https://uberkino.ro/kinoclasic/entre-les-murs/
sammy_samman
pe 31 Martie 2017 16:09
Prima impresie pe care mi-a produs-o acest film este aceea a unei diferente majore dintre sistemul romanesc de invatamant si cel francez. Pentru o mare parte din film, putem observa si gandi cum am reusit noi sa ne inchistam intr-un sistem invechit, care nu stimuleaza gandirea elevilor, care nu reuseste sa ii pregateasca pentru viata fiindca se invata prea multa teorie, se dicteaza comentarii impresionant de lungi doar pentru a fi invatate cuvant cu cuvant de catre elevi, fara nicio sansa pentru a-i transforma in adultii de maine. Sau este doar impresia mea dupa cei 12 ani de invatamant, din care nu imi aduc aminte nicio discutie cu profesorii mei asemanatoare macar cu cele din acest film. Doar pentru asta si filmul ar trebui sa devina materie obligatorie nu in scoli, ci pentru toti profesorii din invatamantul romanesc.
Dupa cum rezulta si din numele filmului, mare parte a acestuia se desfasoara intr-o sala de clasa, chiar in clasa profesorului de franceza, François Marin (François Bégaudeau). Elevii sunt amestecati, este poate o clasa tipica din Franta contemporana, in care intalnim putini francezi get-beget si mai multe etnii care populeaza aceasta tara in prezent: un chinez cu parintii amenintati de expulzare, un malian si un marocan, care fiecare isi sustine propria echipa de fotbal la apropiata Cupa a Africii, un francez din Caraibe care considera ca este ba francez, ba caraibian, fete ciudate, nonconformiste, care isi urmaresc mai degraba propriul interes decat sa incerce sa invete ceva noi de la scoala. Un mix de personaje si personalitati, greu de imblanzit, de adus pe acelasi drum, de comunicat in zeci de limbaje diferite.
Cu toate acestea, François pare sa se descurce: lectiile mi s-au parut o adevarata delectare in comparatie, cum spuneam, cu ceea ce am facut eu la scoala. Se stimula cu orice ocazie gandirea proprie, interpretarea diferitelor cuvinte si sintagme prin propriul filtru al gandirii si se explica pe intelesul fiecaruia sensul acestuia. Se incerca inocularea mintii elevilor cu compuneri atent alese, cum ar fi aceea a autoportretului, astfel incat experienta fiecaruia sa fie trecuta prin propriu filtru, iar acestia sa incerce sa se inteleaga in primul rand pe ei si apoi pe cei din jurul lor. O altfel de scoala, nu?
Desi filmul pare ca nu are un subiect clar si bine definit (cu toate ca numai ilustrarea unui sistem de invatamant, cel francez, mi se pare suficienta), conflictul dintre François Marin si elevii sai sta sa izbucneasca in orice moment, este vorba pana la urma de un conflict intre autoritati si rebeli, intre profesor si elevii sarmani, care prefera sa stea pe strada decat in sala de clasa, care sunt obligati de parinti si de societate sa frecventeze o scoala, desi aceasta este ultima lor dorinta. Care insa ingaduie din ce in ce mai greu sa fie jigniti de cei din jur, mai cu seama de catre profesori. E nevoie doar de o greseala a profesorului preferat pentru a se uni si a spune: “Pana aici!”. Intrebarile raman: care este adevarata Putere, cine trebuie sa respecte corectitudinea politica, este metoda de invatare corecta sau trebuie schimbata?
bornfree
pe 13 Octombrie 2015 22:04
cam bullshit , alt film despre politicaly corectness-ul -pentru toata lumea mai putin pentru no8i
xerses
pe 09 Noiembrie 2011 17:16
M-a interesat modul in care au fost "creionate" realitatile din viata scolii.Filmul este foarte bun mai ales pentru cei interesati de modul de functionare a sistemului de invatamant din Franta.
Marginal
pe 27 August 2011 23:47
Un film expresiv, despre dificultatea demersului educativ intr-o scoala franceza unde problema imigratiei (ce nu exclude saracia, interiorizarea conflictuala a cutumelor tarii de adoptie vs. de origine, violenta generata de neadaptare) devine evidenta.
Chibz
pe 30 Mai 2011 20:46
Foarte bun filmul, ramai cu multe lucruri in cap dupa ce il vizionezi. Un film care impresioneaza prin complexitatea lui, fiind in acelasi timp usor de urmarit. Personajele mi s-au parut interesante...l-am urmarit cap coada cu sufletul la gura.
Ynspy
pe 04 Iunie 2010 19:19
un film care poate fi definit printr-un singur cuvant:naturalete.Castigator Palm d'Or in 2007,pelicula ne reda intr-o maniera expresiva si dura probleme sociale si de integritate suferite de niste pusti de doar 13,14 ani...Interesant in acest film este relatia dintre profesoul de limba franceza jucat exceptional, dpmdv ,de Francois Begadeau, si caracterele diverse si complicate pe care acesta le intalneste, entre les murs de la sale de clase...:)
zse
pe 22 Octombrie 2009 01:10
Plictisitor, nici nu merita de mentionat filmul asta...
Pauline Kael
pe 28 Iunie 2009 12:16
Nu l-am vazut inca,dar vreau sa-l vad,daca imi amintesc bine criticul Alex Leo Serban a scris ca e bun.Sper sa nu ma insel.II dau zece din prejudecata:ca se cere nota si ca sunt francofila:)
Citește întreaga recenzie aici - https://uberkino.ro/kinoclasic/entre-les-murs/
Dupa cum rezulta si din numele filmului, mare parte a acestuia se desfasoara intr-o sala de clasa, chiar in clasa profesorului de franceza, François Marin (François Bégaudeau). Elevii sunt amestecati, este poate o clasa tipica din Franta contemporana, in care intalnim putini francezi get-beget si mai multe etnii care populeaza aceasta tara in prezent: un chinez cu parintii amenintati de expulzare, un malian si un marocan, care fiecare isi sustine propria echipa de fotbal la apropiata Cupa a Africii, un francez din Caraibe care considera ca este ba francez, ba caraibian, fete ciudate, nonconformiste, care isi urmaresc mai degraba propriul interes decat sa incerce sa invete ceva noi de la scoala. Un mix de personaje si personalitati, greu de imblanzit, de adus pe acelasi drum, de comunicat in zeci de limbaje diferite.
Cu toate acestea, François pare sa se descurce: lectiile mi s-au parut o adevarata delectare in comparatie, cum spuneam, cu ceea ce am facut eu la scoala. Se stimula cu orice ocazie gandirea proprie, interpretarea diferitelor cuvinte si sintagme prin propriul filtru al gandirii si se explica pe intelesul fiecaruia sensul acestuia. Se incerca inocularea mintii elevilor cu compuneri atent alese, cum ar fi aceea a autoportretului, astfel incat experienta fiecaruia sa fie trecuta prin propriu filtru, iar acestia sa incerce sa se inteleaga in primul rand pe ei si apoi pe cei din jurul lor. O altfel de scoala, nu?
Desi filmul pare ca nu are un subiect clar si bine definit (cu toate ca numai ilustrarea unui sistem de invatamant, cel francez, mi se pare suficienta), conflictul dintre François Marin si elevii sai sta sa izbucneasca in orice moment, este vorba pana la urma de un conflict intre autoritati si rebeli, intre profesor si elevii sarmani, care prefera sa stea pe strada decat in sala de clasa, care sunt obligati de parinti si de societate sa frecventeze o scoala, desi aceasta este ultima lor dorinta. Care insa ingaduie din ce in ce mai greu sa fie jigniti de cei din jur, mai cu seama de catre profesori. E nevoie doar de o greseala a profesorului preferat pentru a se uni si a spune: “Pana aici!”. Intrebarile raman: care este adevarata Putere, cine trebuie sa respecte corectitudinea politica, este metoda de invatare corecta sau trebuie schimbata?