Eu contez (2021)

Rebeca locuiește într-o casă de copii și este studentă în anul I la cea mai bună Facultate de actorie din România. La primul examen de actorie, i se cere un lucru în aparență banal: să aducă niște obiecte din camera ei. O asemenea cerință simplă o pune pe Rebeca într-o situație extrem de delicată – ea nu are nici o cameră a ei, nici obiecte personale. Pentru ea, dificultatea constă nu numai de a se arăta exact așa cum este în fața publicului, ci, în plus, de a se expune ca romă și orfană care a crescut în sistemul de protecție a copilului.