“Lincoln”, “Django Unchained”, “Evrei de Vanzare”… ianuarie 2013 pe ecrane… numitor comun – comertul cu oameni… secolul 19 si 20, dar cu radacini venind din istoria indepartata. Omul si contraplata valorii sale. Timpuri diferite, conditii, determinari, motivatii diferite…
In timpurile moderne, comertul cu fiinte umane reprezinta o infractiune pedepsita de lege. Dar ce ne facem daca tocmai legea inchide ochii si tocmai puterea statala este aceea care determina si perpetueaza aceasta orbire? Caci tocmai statul – in speta aici – cel roman – a fost organizatorul si beneficiarul unei lucrative afaceri comerciale cu carne vie stampilata evrei / germani.
Din punct de vedere al beneficiului insa, afacerea este discutabila sub multe aspecte. Pentru ca daca vanzatorul (care a negociat la sange pretul per capita – si mai ales in functie de pregatirea intelectual/profesionala a “marfii”), pe de o parte – si-a umplut buzunarele cu sume uriase valutare, si-a extins averea imobiliara cu vile, case si apartamente, si-a garnisit depozitele si propriile locuinte cu mobilier de valoare si opere de arta de mare pret si a golit tanara republica de “carcotasi” ai regimului – pe de alta parte a vaduvit tara de o forta de munca fizica si intelectuala superior educata. Acesta este un aspect.
Trebuie sa luam in considerare insa si faptul ca vanzatorul – deloc prost si in acelasi timp – si bun psiholog, a stiut sa sa “stoarca” cumparatorului nu numai bani – ci si baza tehnico-materiala de varf necesara industrializarii si dezvoltarii Romaniei: echipamente si culmea … animale: ovine, bovine, pasaret.
Dar – orice afacere care se incheie, are la masa negocierilor doua parti, vanzatorul si cumparatorul. Etica, morala afacerii – cum vreti sa ii spuneti – sta in motivatia fiecarei parti. Pentru ca trebuie spus ca scopul cumparatorului, Statul Israel, intr-o afacere atat de scump comensurata, a fost sa asigure fiecarui evreu dreptul de a trai liber intr-o tara libera, in Tara Sfanta a lui.
Radu Gabrea, alaturi de celalalt scenarist al filmului, Magdalena Schubert, au realizat o documentare bogata de cca trei ani, care a acoperit istoria Romaniei cu incepere inca de la Primul Congres Sionist International de la Focsani din 1881, trecand prin primele valuri ale emigratiei evreilor romani in Israel (unde au pus bazele asezarilor Rosh Pina si Zichron Yaakov), trecand prin perioada interbelica, apoi a celui de-al Doilea Razboi Mondial si mai apoi prin epoca dejista si culminand cu cea ceausista. Interlocutorii directi ai realizatorilor sunt dr, Shlomo Leibovici Lais – Presedintele Asociatiei Culturale Mondiale a Evreilor Originari din Romania, Liviu Turcu, fost ofiter DIE (care a defectat in ianuarie 1989), istoricul Radu Ioanid – director al International Archival Programs Division din cadrul U.S. Holocaust Memorial Museum, Washington D.C., istoricul Marius Oprea – Centrul de Investigare a Crimelor Comunismului, un medic neurolog evreu-roman-israelian– reprezentant al celor sutelor de mii de „vanduti”si o doamna cercetatoare, al carui nume – cu parere de rau nu l-am retinut.
Regizorul Gabrea isi construieste filmul pe baza documentelor (scrise si vizuale) de arhiva cu greu aduse la lumina (si multe – mai mult ca sigur – asteapta sa ajunga la suprafata), pe baza marturiilor persoanelor implicate (din tara si din strainatate: Israel, SUA, Elvetia, etc), aduce in fata spectatorilor cu mult discernamant, echilibru si dramatism luminile si umbrele a zeci de ani de istorie a numarului celor „vanduti”, a sumelor constituite si acumulate in fonduri secrete, dar si a numelor acelora care s-au implicat la cel mai inalt nivel in aceasta afacere. Shaike Dan, Ernest Jacober, Ephraim Illin, Ana Pauker, Chisinevschi, Teohari Georgescu, Gheorghiu-Dej, Hrusciov, gen. Gheorghe Marcu, Ceausescu …
Pentru fiecare evreu din Romania, dar si pentru neevrei, acest film constituie o fila din istoria colectiva, care vine – in sfarsit – sa documenteze, sa explice si sa lumineze.
Si pot sa spun ca – chiar si pentru cei avizati, pentru cei care au strabatut acele vremuri si au venit in atingere directa sau tangentiala cu afacerea „vanzarii evreilor” si pentru mine recte, care am toata familia plecata din Romania intre anii 1947 – 1996, exista in acest film fapte si explicatii despre care nu am avut cunoastere si intelegere integrala. O vedere larga, dar si amanuntita a fenomenului. Si culmea, dincolo de dramatism, exista si nuante de umor chiar negru i-as zice. Si m-as referi doar la faptul ca la un moment dat tatuca Hrusciov l-a sfatuit pe Dej sa nu mai perceapa taxe de iesire in bani, ci un troc cu pasari de rasa, ovine, bovine si alte necuvantatoare care sa repopuleze la nivel calitativ inalt fermele Romaniei. Chiar si echipamente de ultim nivel tehnic si tehnologic pentru extractia si prelucrarea titeiului. Asa s-a cladit economia socialista a Romaniei. Sau la faptul ca la un moment dat Ministerul Afacerilor Externe (operatorul direct si profitorul „vanzarilor”) era ca valoare de export „carne” peste Ministerul Agriculturii . Pana la momentele in care cuplul ceausist nu si-a mai dorit neaparat banii, ci recunoasterea internationala, mana in mana cu influenta proceselor politice internationale. Megalomanie cladita pe soarta evreilor romani.
Acest film, in opinia mea, trebuie sa reprezinte o lectie de istorie, de morala, de civism, in universitatile noastre si in clasele superioare de liceu, pentru informarea si educarea corecta si sanatoasa a tinerei generatii. Pentru ca cei mai copti, fie ca stiu, fie ca nu vor sa stie, fie ca nu pot fi zdruncinati din incremenire.
toteumarius
pe 30 Martie 2011 20:25
Va rog sa-mi zica cineva unde pot gasi filmul documentar"averea dracului" Evil's Fortune 1991 difuzat de postul canadian CBS."Averea diavolului"2010 regia
Radu Gabreae este acelas documentar??? nu cred!
In timpurile moderne, comertul cu fiinte umane reprezinta o infractiune pedepsita de lege. Dar ce ne facem daca tocmai legea inchide ochii si tocmai puterea statala este aceea care determina si perpetueaza aceasta orbire? Caci tocmai statul – in speta aici – cel roman – a fost organizatorul si beneficiarul unei lucrative afaceri comerciale cu carne vie stampilata evrei / germani.
Din punct de vedere al beneficiului insa, afacerea este discutabila sub multe aspecte. Pentru ca daca vanzatorul (care a negociat la sange pretul per capita – si mai ales in functie de pregatirea intelectual/profesionala a “marfii”), pe de o parte – si-a umplut buzunarele cu sume uriase valutare, si-a extins averea imobiliara cu vile, case si apartamente, si-a garnisit depozitele si propriile locuinte cu mobilier de valoare si opere de arta de mare pret si a golit tanara republica de “carcotasi” ai regimului – pe de alta parte a vaduvit tara de o forta de munca fizica si intelectuala superior educata. Acesta este un aspect.
Trebuie sa luam in considerare insa si faptul ca vanzatorul – deloc prost si in acelasi timp – si bun psiholog, a stiut sa sa “stoarca” cumparatorului nu numai bani – ci si baza tehnico-materiala de varf necesara industrializarii si dezvoltarii Romaniei: echipamente si culmea … animale: ovine, bovine, pasaret.
Dar – orice afacere care se incheie, are la masa negocierilor doua parti, vanzatorul si cumparatorul. Etica, morala afacerii – cum vreti sa ii spuneti – sta in motivatia fiecarei parti. Pentru ca trebuie spus ca scopul cumparatorului, Statul Israel, intr-o afacere atat de scump comensurata, a fost sa asigure fiecarui evreu dreptul de a trai liber intr-o tara libera, in Tara Sfanta a lui.
Radu Gabrea, alaturi de celalalt scenarist al filmului, Magdalena Schubert, au realizat o documentare bogata de cca trei ani, care a acoperit istoria Romaniei cu incepere inca de la Primul Congres Sionist International de la Focsani din 1881, trecand prin primele valuri ale emigratiei evreilor romani in Israel (unde au pus bazele asezarilor Rosh Pina si Zichron Yaakov), trecand prin perioada interbelica, apoi a celui de-al Doilea Razboi Mondial si mai apoi prin epoca dejista si culminand cu cea ceausista. Interlocutorii directi ai realizatorilor sunt dr, Shlomo Leibovici Lais – Presedintele Asociatiei Culturale Mondiale a Evreilor Originari din Romania, Liviu Turcu, fost ofiter DIE (care a defectat in ianuarie 1989), istoricul Radu Ioanid – director al International Archival Programs Division din cadrul U.S. Holocaust Memorial Museum, Washington D.C., istoricul Marius Oprea – Centrul de Investigare a Crimelor Comunismului, un medic neurolog evreu-roman-israelian– reprezentant al celor sutelor de mii de „vanduti”si o doamna cercetatoare, al carui nume – cu parere de rau nu l-am retinut.
Regizorul Gabrea isi construieste filmul pe baza documentelor (scrise si vizuale) de arhiva cu greu aduse la lumina (si multe – mai mult ca sigur – asteapta sa ajunga la suprafata), pe baza marturiilor persoanelor implicate (din tara si din strainatate: Israel, SUA, Elvetia, etc), aduce in fata spectatorilor cu mult discernamant, echilibru si dramatism luminile si umbrele a zeci de ani de istorie a numarului celor „vanduti”, a sumelor constituite si acumulate in fonduri secrete, dar si a numelor acelora care s-au implicat la cel mai inalt nivel in aceasta afacere. Shaike Dan, Ernest Jacober, Ephraim Illin, Ana Pauker, Chisinevschi, Teohari Georgescu, Gheorghiu-Dej, Hrusciov, gen. Gheorghe Marcu, Ceausescu …
Pentru fiecare evreu din Romania, dar si pentru neevrei, acest film constituie o fila din istoria colectiva, care vine – in sfarsit – sa documenteze, sa explice si sa lumineze.
Si pot sa spun ca – chiar si pentru cei avizati, pentru cei care au strabatut acele vremuri si au venit in atingere directa sau tangentiala cu afacerea „vanzarii evreilor” si pentru mine recte, care am toata familia plecata din Romania intre anii 1947 – 1996, exista in acest film fapte si explicatii despre care nu am avut cunoastere si intelegere integrala. O vedere larga, dar si amanuntita a fenomenului. Si culmea, dincolo de dramatism, exista si nuante de umor chiar negru i-as zice. Si m-as referi doar la faptul ca la un moment dat tatuca Hrusciov l-a sfatuit pe Dej sa nu mai perceapa taxe de iesire in bani, ci un troc cu pasari de rasa, ovine, bovine si alte necuvantatoare care sa repopuleze la nivel calitativ inalt fermele Romaniei. Chiar si echipamente de ultim nivel tehnic si tehnologic pentru extractia si prelucrarea titeiului. Asa s-a cladit economia socialista a Romaniei. Sau la faptul ca la un moment dat Ministerul Afacerilor Externe (operatorul direct si profitorul „vanzarilor”) era ca valoare de export „carne” peste Ministerul Agriculturii . Pana la momentele in care cuplul ceausist nu si-a mai dorit neaparat banii, ci recunoasterea internationala, mana in mana cu influenta proceselor politice internationale. Megalomanie cladita pe soarta evreilor romani.
Acest film, in opinia mea, trebuie sa reprezinte o lectie de istorie, de morala, de civism, in universitatile noastre si in clasele superioare de liceu, pentru informarea si educarea corecta si sanatoasa a tinerei generatii. Pentru ca cei mai copti, fie ca stiu, fie ca nu vor sa stie, fie ca nu pot fi zdruncinati din incremenire.
Radu Gabreae este acelas documentar??? nu cred!