Forbidden Voices (2012)

„Trăiesc într-o utopie care nu îmi aparține”, scrie Yoanni Sanchez pe blogul ei, Generation Y. Pentru a posta pe blog, Yoanni trebuie să folosească locuri publice, precum cafenele și hoteluri, pentru că în Cuba este interzis să ai o conexiune privată la Internet. Yoanni nu are voie să călătorească în afara țării, dar este în relativă sigurață în Cuba: vizibilitatea internațională a blogului ei o protejează. Deși cenzurată în Cuba, pagina ei primește 14 milioane de vizite pe lună, din întreagă lume. Femeile au descoperit foarte repede avantajele și rolul canalelor media alternative. Guvernul iranian cenzurează cuvântul „femeie”. Orice căutare a acestui cuvânt în persană blochează accesul la următoarea pagină. Totuși, China rămâne campioana cenzurii pe Internet, cu mai multe de 2.500 de site-uri blocate. Partidul comunist curăță internetul de orice eveniment trecut care trebuie șters din memoria colectivă: în consecință, mulți tineri nu au auzit de revolta din Piața Tienanmen. Regimurile represive de astăzi se tem că vor pierde monopolul asupra adevărului. Când bloggerii decid să vorbească, trebuie reduși la tăcere, fie prin filtre și firewall-uri, fie prin măsuri convenționale, precum intimidarea psihologică, arestul la domiciliu sau închisoarea. VOCI INTERZISE urmărește viețile a trei femei reprezentative pentru noua generație de rebeli, care au curajul să denunțe abuzurile guvernelor.