Niciodată nu e tarziu să-ți repari greșelile făcute..Filmul este o ușoară dramă cu mici accente de romantism și cu un mesaj care îți întărește convingerea că mereu trebuie să fii tu însuți și să-ți asculți inima..Actorii au o prestație reușită în special micuța care super isteață și atât de dulce..Merita văzut neapărat..!
user-5dc5639135433
pe 08 Noiembrie 2019 14:55
Am citit zilele trecute cartea dar nu se aseamănă deloc cu filmul. În carte ne spune că cei doi au un băiat pe nume Noah iar aici apare o fetița. Cartea spune ca Liam a părăsit-o pe Josie în facultate, filmul spune că in fața altarului, în carte Liam e star rock iar filmul arată că de fapt cântă muzică County.???? Sunt multe diferențe... Cartea bate filmul.
zdraveius
pe 12 Ianuarie 2019 01:17
Artistii, in special solistii, nu sunt si nu au fost dumnezei.
Sunt oameni si atat.
Si majoritatea au suferinte cumplite. Sunt dependenti de sex, de droguri, de alcool. Uneori toate la un loc. Ajung sa se vada sus pe un piedestal, nu le mai ajungi cu prajina la nas, considera ca li se cuvine sa fie superiori, ii trateaza pe cei din jur cu aroganta si superioritate, inclusiv pe cei care i-au ajutat si fara de care nu ar fi ajuns niciodata acolo sus.
Nu te mai intelegi cu ei, vor crede ca orice isi doresc ei se poate cumpara cu bani.
Desi sunt permanent inconjurati de tot felul de colaboratori, sunt singuri, depresivi, distrusi psihic. Lume multa, oameni putini.
Sunt plini de ei, se cred sfinti si profita fara retineri de orice proasta care ii idolatrizeaza. Proasta ramane cu amintirea unui sex nesatisfacator, el nestiind nici macar atunci numele proastei si zice ca a fost un armasar.
Ii expoateaza pe toti cei care se afla in anturaj. Si ii considera inferiori, pentru ca ei lucreaza pentru el. Desi daca ei n-ar mai lucra pentru el, el n-ar mai fi cine este. Unii devin atat de scarbosi si de infumurati incat parca iti vine sa-i dai dracului si sa-i lasi sa se descurce cum stiu ei mai bine dupa ce se vor trezi singuri dupa o betie sau o sesiune de bagat in vena.
Da, unii au talent, raman modesti, raman NORMALI, nu li se urca celebritatea la cap chiar daca au succes si castiga bani multi. Aia cu talent raman normali, ca stiu ca talentul este singura reclama necesara. Aia care nu au nimic, aia devin mari si tari, aia se lauda, aia se cred zei. Si nu sunt decat niste ofiliti care permanent miros a bautura, a voma si a sperma. Uneori nu a sperma lor.
Valabil si la fete si la baieti. Cu sau fara talent, unii uita sa fie oameni. Iar fanii intretin aceasta stare a lor de a se crede diferiti si speciali. Ei ajung sa creada ca iti fac un favor ca isi sacrifica viata ca sa fie artisti. Mereu pe drumuri, mereu departe de casa si de familie. Dar uita ca fara fanii pe care sustin ca ii respecta, ei ar canta in continuare la dus sau in vreun club de noapte mizer si obscur dintr-un fund de sat prafuit.
Cinste celor care raman oameni. Un exemplu de la noi ar fi Mircea Baniciu. Super voce, super cariera. Nu are nevoie de altceva. La polul opus ar fi Banica. Stefan Banica. Un mai putin inrestrat, dar care are o impresie foarte buna despre el. Se vede si in atitudinea lui cat de bun se crede. Si nu este.
La fete nu ma pronunt, ca ar insemna sa numesc prea multe din a doua categorie si nu am timp sa imi amintesc cum le cheama.
Despre film.... un papagal care crede ca este cineva uita ca are si obligatii si dispare din viata alor lui, in ziua nuntii chiar, ca atunci a vrut el sa dispara. Si dupa ce se intoarce pretinde ca are drepturi asupra copilului. Asupra faptului ca e si copilul lui despre care nu a stiut fiindca timp de SAPTE ani el nu a mai vorbit cu iubita pe care a lasat-o sa astepte la altar. Pentru ca mereu dupa spectacole era atat de beat (cel putin) incat nu mai stie nimic din ce s-a intamplat, nici ca l-a dat dracului inclusiv pe tatal lui. Astia sunt oameni pe care sa ii intelegi si pe care sa ii ierti?
mihai_chindris
pe 03 Iunie 2018 01:09
E un film care sensibilizeaza, aducand in prim plan puterea iubirii si a iertarii. Recomand!
Alezuza
pe 01 Iunie 2018 21:14
O poveste despre dragoste, suflete pereche, iertare si familie! Merita vazut!
Sunt oameni si atat.
Si majoritatea au suferinte cumplite. Sunt dependenti de sex, de droguri, de alcool. Uneori toate la un loc. Ajung sa se vada sus pe un piedestal, nu le mai ajungi cu prajina la nas, considera ca li se cuvine sa fie superiori, ii trateaza pe cei din jur cu aroganta si superioritate, inclusiv pe cei care i-au ajutat si fara de care nu ar fi ajuns niciodata acolo sus.
Nu te mai intelegi cu ei, vor crede ca orice isi doresc ei se poate cumpara cu bani.
Desi sunt permanent inconjurati de tot felul de colaboratori, sunt singuri, depresivi, distrusi psihic. Lume multa, oameni putini.
Sunt plini de ei, se cred sfinti si profita fara retineri de orice proasta care ii idolatrizeaza. Proasta ramane cu amintirea unui sex nesatisfacator, el nestiind nici macar atunci numele proastei si zice ca a fost un armasar.
Ii expoateaza pe toti cei care se afla in anturaj. Si ii considera inferiori, pentru ca ei lucreaza pentru el. Desi daca ei n-ar mai lucra pentru el, el n-ar mai fi cine este. Unii devin atat de scarbosi si de infumurati incat parca iti vine sa-i dai dracului si sa-i lasi sa se descurce cum stiu ei mai bine dupa ce se vor trezi singuri dupa o betie sau o sesiune de bagat in vena.
Da, unii au talent, raman modesti, raman NORMALI, nu li se urca celebritatea la cap chiar daca au succes si castiga bani multi. Aia cu talent raman normali, ca stiu ca talentul este singura reclama necesara. Aia care nu au nimic, aia devin mari si tari, aia se lauda, aia se cred zei. Si nu sunt decat niste ofiliti care permanent miros a bautura, a voma si a sperma. Uneori nu a sperma lor.
Valabil si la fete si la baieti. Cu sau fara talent, unii uita sa fie oameni. Iar fanii intretin aceasta stare a lor de a se crede diferiti si speciali. Ei ajung sa creada ca iti fac un favor ca isi sacrifica viata ca sa fie artisti. Mereu pe drumuri, mereu departe de casa si de familie. Dar uita ca fara fanii pe care sustin ca ii respecta, ei ar canta in continuare la dus sau in vreun club de noapte mizer si obscur dintr-un fund de sat prafuit.
Cinste celor care raman oameni. Un exemplu de la noi ar fi Mircea Baniciu. Super voce, super cariera. Nu are nevoie de altceva. La polul opus ar fi Banica. Stefan Banica. Un mai putin inrestrat, dar care are o impresie foarte buna despre el. Se vede si in atitudinea lui cat de bun se crede. Si nu este.
La fete nu ma pronunt, ca ar insemna sa numesc prea multe din a doua categorie si nu am timp sa imi amintesc cum le cheama.
Despre film.... un papagal care crede ca este cineva uita ca are si obligatii si dispare din viata alor lui, in ziua nuntii chiar, ca atunci a vrut el sa dispara. Si dupa ce se intoarce pretinde ca are drepturi asupra copilului. Asupra faptului ca e si copilul lui despre care nu a stiut fiindca timp de SAPTE ani el nu a mai vorbit cu iubita pe care a lasat-o sa astepte la altar. Pentru ca mereu dupa spectacole era atat de beat (cel putin) incat nu mai stie nimic din ce s-a intamplat, nici ca l-a dat dracului inclusiv pe tatal lui. Astia sunt oameni pe care sa ii intelegi si pe care sa ii ierti?