Filmul priveste cu realism povestea celor doi. Deasemenea, prezinta foarte bine si conflictul interior atunci cand ne lovim de acceptarea sexualitatii.
lili22
pe 27 Aprilie 2018 13:32
Un film care putea fi mai bun, e plin de clisee.Nu am nimic cu comunitatea gay , sa fie clar.Dar acest film desi este corect facut nu provoaca mari emotii.
borisvultur
pe 06 Februarie 2018 13:12
Regia filmului e echilibrată, cu dozări gradate, cu tăceri sugestive. Un studiu psihologic neostentativ, tulburător, fără vreo cădere în vulgaritate. Practic, o dramă. A revelației intime care poate bulversa viețile celor din jur. Cei doi actori principali : forță iinterpretativă, virilitate, evitând excesivul, cu ecomomie de mijloace artistice.
bitter_moon
pe 23 Aprilie 2014 13:05
Homosexualitatea este un fenomen vechi aproape de când lumea, fenomen considerat un mare păcat ȋn Vechiul Testament și ȋn consecinţă aspru condamnat. Este firesc, din moment ce relaţia dintre două persoane de același sex nu poate răspunde poruncii „Creşteţi, ȋnmulţiţi-vă, umpleţi pământul...”. O societate ȋn care predomină homsexualitatea, este o societate condamnată la pieire. Dovadă statele dezvoltate, ȋn care rata mare a homosexualităţii ȋncurajate de recunoașterea deplină a drepturilor apartenenţilor ei a condus la scăderea alarmantă a natalităţii.
Şi totuși, ce le dă dreptul persoanelor heterosexuale să ȋi persecute, să ȋi vâneze chiar, pe aceștia ? Nu este la fel de anticreștin să arunci cu piatra ȋnspre cei ce ȋncalcă așa-zisa normalitate ? Dumnezeu ne lasă dreptul liberului arbitru, fiecare răspunzând pentru faptele sale la un moment dat.
Studiile asupra problemei relevă că homosexualitatea nu este o anomalie fizică sau psihică, ci doar un mod de exprimare a sexualităţii individului. Aceleași studii spun că aproximativ 15-20% din populaţia planetei ar avea ȋnclinaţii către această manifestre, dar că mult mai puţini ȋși acceptă și recunosc public condiţia de homosexual.
Filmul de faţă ne prezintă povestea unui bărbat care ȋși descoperă latura homosexuală ȋntr-o perioadă a vieţii ȋn care lucrurile păreau ȋnscrise pe un anumit făgaș, al vieţii de familie sănatoase, stabile. Un bărbat care părea suficient de ȋmplinit sentimental, din moment ce așteaptă alături de soţie nașterea copilului, pe care urma să ȋl crească ȋn vecinătatea părinţilor dispuși să ȋi sprijine. Vedem un bărbat ezitant, nesigur pe sine, cu o personalitate destul de slabă. Tind să cred că tocmai perspectiva paternităţii și viaţa aceasta previzibilă l-au demasculinizat.
Nu cumva aștepta un imbold pentru a se manifesta liber, sălbatic, departe de constrângerile vieţii de familie ? Imboldul vine de la colegul lui poliţist, homosexual sigur pe sine și pe orientarea lui. Ȋl vedem trasformându-se, devenind stăpân pe sine, manifestându-și frenetic masculinitatea, virilitatea. Vedem ȋntre cei doi o relaţie pur bărbătească, liberă de rigori și de prejudecăţi.
Şi ȋi vedem pe ceilalţi mebri ai comunităţii, pe colegi, prieteni și familie reacţionând vehement ȋn faţa acestei ȋntâmplari…
Nu ofer mai multe amănunte, pentru că filmul merită văzut atât pentru relaţia dintre cei doi, prezentată fără prea multe “detalii tehnice” tocmai pentru a menaja persoanele mai pudice, cât și pentru modul ȋn care este percepută povestea lor de către cei din jur și impactul ei asupra vieţii de familie și a celei sociale.
Vizionare plăcută !
wildinthecountry
pe 22 Aprilie 2014 07:18
Un film german foarte bun in ciuda subiectului delicat ales si a imaginilor usor disturbatoare pentru cei care nu sunt obisnuiti cu acest gen de filme.
Este clar ca aceasta pelicula nu poate fi gustata de catre cei cu anumite prejudecati legate de acest gen de filme si in special de catre homofobi, intr-o societate nu atat de dezvoltata incat sa accepte pe deplin existenta minoritatilor sexuale.
Ce se intampla atunci cand un barbat aparent normal dpdv sexual, cu o viata de familie linistita alaturi de prietena sa care asteapta si un copil,intalneste la locul de munca (academia de politie) un alt barbat foarte atractiv,care starneste in el emotii si sentimente nemaiintalnite pana atunci, (un fel de trigger pentru homosexualitatea sa dormanta/latenta??)Filmul trateaza intr-un mod foarte interesant acest subiect pentru ca practic iubirea dintre 2 fiinte umane(indiferent sub ce forma se prezinta ea) nu ar trebui sa tina cont de sex,orientare sexuala,religie,rasa ..etc..
Ambii actori din rolurile principale (Hanno Koffler si Max Riemelt) joaca f bine in opinia mea si ridica valoarea filmului.
Personajul lui Hanno ne este prezentat ca fiind un timid, un introvertit, nesigur pe sine in ceea ce priveste propria sa sexualitate si sentimentele sale (atat pentru prietena Bettina cat si pentru noul prieten Kay).
La polul diametral opus se afla Kay, fiind un barbat care stie ce vrea, sigur pe el si pe sentimentele sale fata de Marc.Este foarte interesant de urmarit pe durata peliculei interactiunea dintre cei 2.Scenele de sex dintre acestia sunt filmate in asa fel incat sa fie realiste si nu foarte gretoase pentru privitorul de rand.
Pe durata filmului sexualitatea lui Marc este intr-o continua schimbare la fel si ca si latura sa emotionala, acesta trecand de la heterosexualitate prin bisexualitate pana la homosexualitate spre final, acceptandu-si in sfarsit conditia delicata si incercand sa fie fericit in propria sa piele,sa capete libertatea de exprimare dorita.
Faza de final cu el alergand (fiind in sfarsit sigur pe propria sa sexualitate , pe sentimentele sale) si desprinzandu-se usor de restul grupului , este revelatoare in acest sens.
Filmul ridica multe intrebari dar intrebarea cea mai importanta o pun eu:Ce e mai important?Sa fii TU fericit?sau Persoanele la care tii? Daca nu poti face pe nimeni fericit prin alegerile tale..atunci nu esti intr-o cadere libera???
Concluzia pe care eu o trag din acest film este ca trebuie sa fii onest/sincer cu tine insuti ,indiferent de consecinte si de cine poti rani in acest proces.
Nota finala 9/10.
margott
pe 25 Noiembrie 2013 01:24
Prea multe clisee, in ciuda faptului ca-i un film european. Marturisesc ca Hanno Koffler nu mi-a placut, insa Max Riemlt a intrat perfect in pielea personajului. Iubeste, si isi calca in picioare mandria pentru a fi cu cel ales. Nu se teme sa spuna ce simte, pentru ca, spre deosebire de Marc, stie cine e si pe cine iubeste. In esenta, filmul e despre descoperirea sinelui si despre impactul pe care oameni sau evenimente il lasa asupra noastra. Daca n-ar fi fost Kay, cum ar fi aratat viata lui Marc ?
Stephan Lacant a fost nominalizat la inevitabilul premiu Teddy care se acorda in fiecare an la categoria "filme LGBT".
Şi totuși, ce le dă dreptul persoanelor heterosexuale să ȋi persecute, să ȋi vâneze chiar, pe aceștia ? Nu este la fel de anticreștin să arunci cu piatra ȋnspre cei ce ȋncalcă așa-zisa normalitate ? Dumnezeu ne lasă dreptul liberului arbitru, fiecare răspunzând pentru faptele sale la un moment dat.
Studiile asupra problemei relevă că homosexualitatea nu este o anomalie fizică sau psihică, ci doar un mod de exprimare a sexualităţii individului. Aceleași studii spun că aproximativ 15-20% din populaţia planetei ar avea ȋnclinaţii către această manifestre, dar că mult mai puţini ȋși acceptă și recunosc public condiţia de homosexual.
Filmul de faţă ne prezintă povestea unui bărbat care ȋși descoperă latura homosexuală ȋntr-o perioadă a vieţii ȋn care lucrurile păreau ȋnscrise pe un anumit făgaș, al vieţii de familie sănatoase, stabile. Un bărbat care părea suficient de ȋmplinit sentimental, din moment ce așteaptă alături de soţie nașterea copilului, pe care urma să ȋl crească ȋn vecinătatea părinţilor dispuși să ȋi sprijine. Vedem un bărbat ezitant, nesigur pe sine, cu o personalitate destul de slabă. Tind să cred că tocmai perspectiva paternităţii și viaţa aceasta previzibilă l-au demasculinizat.
Nu cumva aștepta un imbold pentru a se manifesta liber, sălbatic, departe de constrângerile vieţii de familie ? Imboldul vine de la colegul lui poliţist, homosexual sigur pe sine și pe orientarea lui. Ȋl vedem trasformându-se, devenind stăpân pe sine, manifestându-și frenetic masculinitatea, virilitatea. Vedem ȋntre cei doi o relaţie pur bărbătească, liberă de rigori și de prejudecăţi.
Şi ȋi vedem pe ceilalţi mebri ai comunităţii, pe colegi, prieteni și familie reacţionând vehement ȋn faţa acestei ȋntâmplari…
Nu ofer mai multe amănunte, pentru că filmul merită văzut atât pentru relaţia dintre cei doi, prezentată fără prea multe “detalii tehnice” tocmai pentru a menaja persoanele mai pudice, cât și pentru modul ȋn care este percepută povestea lor de către cei din jur și impactul ei asupra vieţii de familie și a celei sociale.
Vizionare plăcută !
Este clar ca aceasta pelicula nu poate fi gustata de catre cei cu anumite prejudecati legate de acest gen de filme si in special de catre homofobi, intr-o societate nu atat de dezvoltata incat sa accepte pe deplin existenta minoritatilor sexuale.
Ce se intampla atunci cand un barbat aparent normal dpdv sexual, cu o viata de familie linistita alaturi de prietena sa care asteapta si un copil,intalneste la locul de munca (academia de politie) un alt barbat foarte atractiv,care starneste in el emotii si sentimente nemaiintalnite pana atunci, (un fel de trigger pentru homosexualitatea sa dormanta/latenta??)Filmul trateaza intr-un mod foarte interesant acest subiect pentru ca practic iubirea dintre 2 fiinte umane(indiferent sub ce forma se prezinta ea) nu ar trebui sa tina cont de sex,orientare sexuala,religie,rasa ..etc..
Ambii actori din rolurile principale (Hanno Koffler si Max Riemelt) joaca f bine in opinia mea si ridica valoarea filmului.
Personajul lui Hanno ne este prezentat ca fiind un timid, un introvertit, nesigur pe sine in ceea ce priveste propria sa sexualitate si sentimentele sale (atat pentru prietena Bettina cat si pentru noul prieten Kay).
La polul diametral opus se afla Kay, fiind un barbat care stie ce vrea, sigur pe el si pe sentimentele sale fata de Marc.Este foarte interesant de urmarit pe durata peliculei interactiunea dintre cei 2.Scenele de sex dintre acestia sunt filmate in asa fel incat sa fie realiste si nu foarte gretoase pentru privitorul de rand.
Pe durata filmului sexualitatea lui Marc este intr-o continua schimbare la fel si ca si latura sa emotionala, acesta trecand de la heterosexualitate prin bisexualitate pana la homosexualitate spre final, acceptandu-si in sfarsit conditia delicata si incercand sa fie fericit in propria sa piele,sa capete libertatea de exprimare dorita.
Faza de final cu el alergand (fiind in sfarsit sigur pe propria sa sexualitate , pe sentimentele sale) si desprinzandu-se usor de restul grupului , este revelatoare in acest sens.
Filmul ridica multe intrebari dar intrebarea cea mai importanta o pun eu:Ce e mai important?Sa fii TU fericit?sau Persoanele la care tii? Daca nu poti face pe nimeni fericit prin alegerile tale..atunci nu esti intr-o cadere libera???
Concluzia pe care eu o trag din acest film este ca trebuie sa fii onest/sincer cu tine insuti ,indiferent de consecinte si de cine poti rani in acest proces.
Nota finala 9/10.
Stephan Lacant a fost nominalizat la inevitabilul premiu Teddy care se acorda in fiecare an la categoria "filme LGBT".