Părerea criticului
Mi-a plăcut filmul Gangster Squad pentru că acordă momente importante episodului cu selectarea membrilor viitoarei echipe anti-gangster. Aşa îi cunoaştem pe fiecare în parte. Episodul are o mulţime de poante, gaguri, şi ceva acţiune; îi descoperim pe "aleşi" ca fiind, de fapt, vulnerabili, în multe situaţii nătângi, în concluzie umani, fiecare întrupând o tipologie.
Cei cinci sunt jucaţi de Josh Brolin (sergent John O'Mara, liderul echipei), Ryan Gosling (sergent Jerry Wooters, "raţionalul"), Anthony Mackie (Coleman Harris, "cuţitarul"), Giovanni Ribisi (Conway Keeler, eminenţa cenuşie a echipei), Robert Patrick (pistolarul Max Kennard) şi Michael Peña (Navidad Ramirez, ucenicul pistolarului). Nătângi, naivi, inconştienţi chiar - de vreme ce atacă frontal, sau se lansează în luptă fără să aibă o strategie, ori să se gândească la resursele gangsterilor, sunt foarte curajoşi, incoruptibili, dintr-o stofă pe care Mickey Cohen (Sean Penn) nu o înţelege, gata să lupte cu pistoale contra arme automate (acest lucru respectă şi adevărul istoric - poliţia americană nu a avut arme automate până la apariţia echipelor SWAT - "Special Weapons Attack Team"; interesant este că în film apare cu câteva replici şi Daryl Gates (jucat de actorul Josh Pence), şoferul lui Parker (şefului poliţiei), fost militar, ulterior părintele trupelor SWAT (asta după ce Parker i-a fost mentor).
Filmul are mult umor, dozat în porţii mici, violenţă cât să devină nerecomandabil tinerilor sub 15 ani şi acţiune care să te ţină lipit de scaunul de cinema. M-au surprins, însă, în mod neplăcut alegerea lui Mireille Enos (detectiva tenace din serialul The Killing) în rol de casnică, încercarea nereuşită a lui Ryan Gosling de a-l imita pe Humphrey Bogart şi confruntarea finală. Emma Stone, pe post de iubită a gangsterului, ar fi trebuit să arate mai răvăşitor, dar actriţa reuşeşte măcar să surprindă frământările interioare ale acestei tinere venite în Los Angeles pentru a deveni celebră, dar care ajunge pe mâinile unui infractor.
Sean Penn întruchipează gangsterul tipic - fără scrupule, doar umbre. Paradoxul ce-l aureolează este că, deşi ucide cu sânge rece, manifestă un interes deosebit pentru bunele maniere.
Cei cinci sunt jucaţi de Josh Brolin (sergent John O'Mara, liderul echipei), Ryan Gosling (sergent Jerry Wooters, "raţionalul"), Anthony Mackie (Coleman Harris, "cuţitarul"), Giovanni Ribisi (Conway Keeler, eminenţa cenuşie a echipei), Robert Patrick (pistolarul Max Kennard) şi Michael Peña (Navidad Ramirez, ucenicul pistolarului). Nătângi, naivi, inconştienţi chiar - de vreme ce atacă frontal, sau se lansează în luptă fără să aibă o strategie, ori să se gândească la resursele gangsterilor, sunt foarte curajoşi, incoruptibili, dintr-o stofă pe care Mickey Cohen (Sean Penn) nu o înţelege, gata să lupte cu pistoale contra arme automate (acest lucru respectă şi adevărul istoric - poliţia americană nu a avut arme automate până la apariţia echipelor SWAT - "Special Weapons Attack Team"; interesant este că în film apare cu câteva replici şi Daryl Gates (jucat de actorul Josh Pence), şoferul lui Parker (şefului poliţiei), fost militar, ulterior părintele trupelor SWAT (asta după ce Parker i-a fost mentor).
Filmul are mult umor, dozat în porţii mici, violenţă cât să devină nerecomandabil tinerilor sub 15 ani şi acţiune care să te ţină lipit de scaunul de cinema. M-au surprins, însă, în mod neplăcut alegerea lui Mireille Enos (detectiva tenace din serialul The Killing) în rol de casnică, încercarea nereuşită a lui Ryan Gosling de a-l imita pe Humphrey Bogart şi confruntarea finală. Emma Stone, pe post de iubită a gangsterului, ar fi trebuit să arate mai răvăşitor, dar actriţa reuşeşte măcar să surprindă frământările interioare ale acestei tinere venite în Los Angeles pentru a deveni celebră, dar care ajunge pe mâinile unui infractor.
Sean Penn întruchipează gangsterul tipic - fără scrupule, doar umbre. Paradoxul ce-l aureolează este că, deşi ucide cu sânge rece, manifestă un interes deosebit pentru bunele maniere.
