Părerea criticului
Franciza Blue Lock se întoarce înainte de lansarea sezonului doi cu o adaptare de film care în mare măsură reia întâmplările primului sezon.
Se pare că nu numai americanii de la Hollywood au găsit în spin-off-uri rețeta perfectă pentru a face bani, asigurându-se prin reciclarea proprietății intelectuale că fanii vor veni să vadă orice nouă lansare ce deține numele francizei lor iubite; și japonezii le calcă pe urme!
De data aceasta este vorba despre seria Blue Lock, o franciză ce a apărut inițial în format manga (benzile desenate japoneze), scrisă de Muneyuki Kaneshiro și ilustrată de Yusuke Nomura, ca mai apoi să fie lansat un prim sezon de anime. Seria manga a avut un succes răsunător încă de când a fost lansată în 2018 (peste 4,5 milioane de copii vândute), ceea ce a determinat apariția unui anime adaptat după aceasta.
Serialul urmărește povestea unor liceeni care intră în academia Blue Lock, creată de enigmaticul Ego Jinpachi, pentru a deveni cei mai buni atacanți japonezi și a concura la Cupa Mondială. Blue Lock poate fi cel mai bine comparat cu o cazarmă dezvoltată din punct de vedere tehonologic, dar izolată de restul lumii, în care tinerii fotbaliști luptă împotriva celorlalți pentru a deveni cei mai egoiști fotbaliști, regimul de antrenament punând foarte mult accent pe dezvoltarea ego-ului atacanților. Personajul principal al acestei serii este Yoichi Isagi, un tânăr licean contrariat în ceea ce privește stilul său de joc, care decide că vrea să devină cel mai bun atacant din Japonia.
Creatorii Blue Lock: Episode Nagi nu continuă povestea din primul sezon al anime-ului, ci - într-un mod bizar - au ales să spună aceeași poveste din primul sezon, dar din perspectiva altui personaj, Seishiro Nagi. Dacă cei mai loiali fani se pot bucura că pot urmări mai mult conținut și să înțeleagă mai bine narațiunea, având acces la lumea interioară a lui Nagi, un spectator obișnuit care intră în universul francizei prin acest film poate avea multe obiecții, iar cronica mea este scrisă din perspectiva cea din urmă.
Filmul animat începe cu introducerea lui Nagi, care relatează din debut că "viața este o corvoadă" și că tot ce își dorește este să se joace jocuri video și să doarmă. Pentru trei sferturi din film, acesta repetă aceleași lucruri și singurul motiv pentru care se remarcă este talentul înăscut pentru fotbal, deși nu este deloc pasionat de sportul rege. Mai mult, în timpul meciurilor de fotbal, modul în care el (care nu depune niciun efort și dă o mare dovadă de lene și nepăsare) se raportează la jucătorii mai slabi - în afară de Yoichi de care este intrigat - este unul de superioritate, ceea ce îl face să fie îngâmfat și antipatic. Desigur, pentru ca Nagi să ajungă în academia Blue Lock, este nevoie de apariția unui alt personaj, Reo Mikage, un tânăr provenit dintr-o familie bogată, dar care își dorește să facă echipă cu Nagi și să îl facă să devină cel mai bun atacant. Spre deosebire de Nagi, Reo este chiar un personaj captivant, mai ales datorită altruismului de care dă dovadă.
Într-adevăr, Blue Lock: Episode Nagi pune accent pe dezvoltarea caracterizării protagonistului, dar și a personajului Zantetsu Tsurugi (un băiat caracterizat "idiot" de către toată lumea inclusiv de către sine, dar care are ambiția de a deveni cel mai bun fotbalist) și pe relația dintre Nagi și Reo, clarificând totodată de ce lui Nagi și Reo le pasă atât de mult de Zantetsu. Cu toate acestea, ritmul filmului lasă de dorit. Pare că pelicula animată se grăbește necontenit să treacă prin toată povestea primului sezon din perspectiva lui Nagi, doar ca să ajungă la un final anticlimactic (dezamăgitor) ce aduce narațiunea în momentul din care va porni al doilea sezon. Din acest motiv, pare că acest film este mai degrabă o recapitulare a primului sezon menită să facă faniii înrăiți să devină și mai entuziasmați pentru a doua parte a anime-ului decât să fie un film de sine stătător cu adevărat valoros.
Imaginile, regia și partea vizuală nu dau pe spate și nu prea aduc noutăți față de ce se poate urmări în primul sezon. Freeze frame-urile stilizate în care apar numele și rating-ul fiecărui nou fotbalist care apare sunt interesante, la fel și design-ul ochilor personajelor atunci când urmează să șuteze sau să adopte o nouă strategie, dar nu sunt destule încât să surprindă.
Din păcate, Blue Lock: Episode Nagi eșuează ca adaptare de film și nu consolidează franciza, demonstrând că reciclarea proprietății intelectuale cu o bază solidă de fani nu este suficientă pentru a avea succes. Este nevoie de mai mult!
Se pare că nu numai americanii de la Hollywood au găsit în spin-off-uri rețeta perfectă pentru a face bani, asigurându-se prin reciclarea proprietății intelectuale că fanii vor veni să vadă orice nouă lansare ce deține numele francizei lor iubite; și japonezii le calcă pe urme!
De data aceasta este vorba despre seria Blue Lock, o franciză ce a apărut inițial în format manga (benzile desenate japoneze), scrisă de Muneyuki Kaneshiro și ilustrată de Yusuke Nomura, ca mai apoi să fie lansat un prim sezon de anime. Seria manga a avut un succes răsunător încă de când a fost lansată în 2018 (peste 4,5 milioane de copii vândute), ceea ce a determinat apariția unui anime adaptat după aceasta.
Serialul urmărește povestea unor liceeni care intră în academia Blue Lock, creată de enigmaticul Ego Jinpachi, pentru a deveni cei mai buni atacanți japonezi și a concura la Cupa Mondială. Blue Lock poate fi cel mai bine comparat cu o cazarmă dezvoltată din punct de vedere tehonologic, dar izolată de restul lumii, în care tinerii fotbaliști luptă împotriva celorlalți pentru a deveni cei mai egoiști fotbaliști, regimul de antrenament punând foarte mult accent pe dezvoltarea ego-ului atacanților. Personajul principal al acestei serii este Yoichi Isagi, un tânăr licean contrariat în ceea ce privește stilul său de joc, care decide că vrea să devină cel mai bun atacant din Japonia.
Creatorii Blue Lock: Episode Nagi nu continuă povestea din primul sezon al anime-ului, ci - într-un mod bizar - au ales să spună aceeași poveste din primul sezon, dar din perspectiva altui personaj, Seishiro Nagi. Dacă cei mai loiali fani se pot bucura că pot urmări mai mult conținut și să înțeleagă mai bine narațiunea, având acces la lumea interioară a lui Nagi, un spectator obișnuit care intră în universul francizei prin acest film poate avea multe obiecții, iar cronica mea este scrisă din perspectiva cea din urmă.
Filmul animat începe cu introducerea lui Nagi, care relatează din debut că "viața este o corvoadă" și că tot ce își dorește este să se joace jocuri video și să doarmă. Pentru trei sferturi din film, acesta repetă aceleași lucruri și singurul motiv pentru care se remarcă este talentul înăscut pentru fotbal, deși nu este deloc pasionat de sportul rege. Mai mult, în timpul meciurilor de fotbal, modul în care el (care nu depune niciun efort și dă o mare dovadă de lene și nepăsare) se raportează la jucătorii mai slabi - în afară de Yoichi de care este intrigat - este unul de superioritate, ceea ce îl face să fie îngâmfat și antipatic. Desigur, pentru ca Nagi să ajungă în academia Blue Lock, este nevoie de apariția unui alt personaj, Reo Mikage, un tânăr provenit dintr-o familie bogată, dar care își dorește să facă echipă cu Nagi și să îl facă să devină cel mai bun atacant. Spre deosebire de Nagi, Reo este chiar un personaj captivant, mai ales datorită altruismului de care dă dovadă.
Într-adevăr, Blue Lock: Episode Nagi pune accent pe dezvoltarea caracterizării protagonistului, dar și a personajului Zantetsu Tsurugi (un băiat caracterizat "idiot" de către toată lumea inclusiv de către sine, dar care are ambiția de a deveni cel mai bun fotbalist) și pe relația dintre Nagi și Reo, clarificând totodată de ce lui Nagi și Reo le pasă atât de mult de Zantetsu. Cu toate acestea, ritmul filmului lasă de dorit. Pare că pelicula animată se grăbește necontenit să treacă prin toată povestea primului sezon din perspectiva lui Nagi, doar ca să ajungă la un final anticlimactic (dezamăgitor) ce aduce narațiunea în momentul din care va porni al doilea sezon. Din acest motiv, pare că acest film este mai degrabă o recapitulare a primului sezon menită să facă faniii înrăiți să devină și mai entuziasmați pentru a doua parte a anime-ului decât să fie un film de sine stătător cu adevărat valoros.
Imaginile, regia și partea vizuală nu dau pe spate și nu prea aduc noutăți față de ce se poate urmări în primul sezon. Freeze frame-urile stilizate în care apar numele și rating-ul fiecărui nou fotbalist care apare sunt interesante, la fel și design-ul ochilor personajelor atunci când urmează să șuteze sau să adopte o nouă strategie, dar nu sunt destule încât să surprindă.
Din păcate, Blue Lock: Episode Nagi eșuează ca adaptare de film și nu consolidează franciza, demonstrând că reciclarea proprietății intelectuale cu o bază solidă de fani nu este suficientă pentru a avea succes. Este nevoie de mai mult!
