Părerea criticului
Ultimul film al iranianului Asghar Farhadi, câștigătorul a două Oscaruri pentru „A Separation” și „The Salesman”, spune povestea unui erou cu două fețe.
„A Hero”, premiat cu Grand Prix la Cannes în 2021, pornește de la o întâmplare simplă. Cineva găsește o geantă plină cu aur și decide să o returneze proprietarului care o pierduse. Însă ceea ce începe ca o schiță moralizatoare deviază rapid către o dramă tăioasă care nu te lasă decât să întrevezi ce se ascunde în sufletul acestui erou.
Rahim (Amir Jadidi), un deținut dintr-o închisoare a debitorilor care tocmai a primit două zile libere, intenționează să își achite jumătate din datoria neplătită către creditorul său, ca să încerce să retragă acuzația și să își recapete libertatea. Rahim se bazează pe o comoară pe care iubita lui devotată, Farkhondeh (Sahar Goldust), a găsit-o întâmplător într-o stație de autobuz. Planul e să amaneteze monedele de aur care se aflau în geantă, urmând ca restul banilor să îi achite în rate, în eventualitatea în care s-ar putea angaja după eliberare.
Doar că lucrurile nu decurg conform acestui plan. Bahram (Mohsen Tanabandeh), creditorul care l-a împrumutat pe Rahim cu suma necesară pentru a-și deschide o afacere care ulterior a falimentat, nu are încredere în promisiunile debitorului său. Mai mult, sora lui Rahim descoperă monedele de aur, punându-l pe acesta într-o situație delicată.
Fie dezamăgit de eșec, fie sub o nouă criză a conștiinței, Rahim se hotărăște să returneze proprietarului aurul găsit, iar șeful penitenciarului consideră că fapta lui nobilă merită împărtășită publicului. Astfel, presa și televiziunile îl dau pe acest deținut drept exemplu de conduită morală, iar Rahim devine noua vedetă a orașului Shiraz. O asociație caritabilă organizează o strângere de fonduri ca să-l ajute să își achite datoria. Rahim se folosește și de fiul său punându-l să vorbească în fața unui public de potențiali donatori, iar deficitul de vorbire al băiețelului devine o cutie a milei.
Însă nu trece mult timp până când lumea începe să conteste credibilitatea poveștii lui Rahim. Astfel că fapta sa eroică făcută cu jumătate de măsură se transformă rapid într-o adevărată capcană, atât pentru Rahim, cât și pentru cei care au crezut în el. În primul rând, șeful penitenciarului îl convinsese să spună, de dragul publicului, că el găsise, de fapt, geanta.
Actorul Amir Jadidi este absolut strălucitor aici. Zâmbetul lui cuceritor și ambivalent când ne provoacă milă, când pare că doar ne manipulează elegant. Nu am crede această ultimă variantă decât dacă îi luăm în serios și pe cei precum Bahram sau fiica sa, care îl consideră un individ mincinos și alunecos. Iar lucrurile sunt mult mai complicate în ceea ce îi privește altruismul, nevinovăția sau faptele sale din trecut. E adevărat și că Rahim este o victimă circumstanțială, tot așa cum este și un erou circumstantial. Îl înțelegem tot așa cum îl înțelegem pe creditorul său. Doar că vaga promisiune a unei concluzii moralizatoare tot întârzie să apară. Tot ce face Rahim ne pare din ce în ce mai greșit.
Regizorul și scenaristul Asghar Farhadi dozează cu măiestrie ritmul și întorsăturile de situație ale acestui film. Și, mai ales, perspectivele contradictorii asupra profilelor morale ale personajelor. Cunoscut pentru melodramele sale construite în jurul unor complexe conflicte domestice, Farhadi are talentul de a inspira înțelegere și legitimitate față de toate personajele lui. Spre exemplu, în „A Separation”, unde urmărim divorțul unui cuplu care nu voia, de fapt, să divorțeze, înțelegem și de ce ea vrea să plece în străinătate în căutarea unui trai mai bun pentru fiica lor, dar îl înțelegem și pe el, care nu își poate părăsi tatăl bolnav de Alzheimer. Și așa mai departe.
Titlul ultimului său film descrie cu o ironie amară o lume în care onoarea e mai importantă decât bunăstarea. Fiindcă glorificarea mediatică a lui Rahim e un pretext de mândrie locală. Tot așa cum decizia lui de a returna aurul e o formă mai mult sau mai puțin conștientă de a compensa pentru dezonoarea lui și a familiei sale.
„A Hero”, premiat cu Grand Prix la Cannes în 2021, pornește de la o întâmplare simplă. Cineva găsește o geantă plină cu aur și decide să o returneze proprietarului care o pierduse. Însă ceea ce începe ca o schiță moralizatoare deviază rapid către o dramă tăioasă care nu te lasă decât să întrevezi ce se ascunde în sufletul acestui erou.
Rahim (Amir Jadidi), un deținut dintr-o închisoare a debitorilor care tocmai a primit două zile libere, intenționează să își achite jumătate din datoria neplătită către creditorul său, ca să încerce să retragă acuzația și să își recapete libertatea. Rahim se bazează pe o comoară pe care iubita lui devotată, Farkhondeh (Sahar Goldust), a găsit-o întâmplător într-o stație de autobuz. Planul e să amaneteze monedele de aur care se aflau în geantă, urmând ca restul banilor să îi achite în rate, în eventualitatea în care s-ar putea angaja după eliberare.
Doar că lucrurile nu decurg conform acestui plan. Bahram (Mohsen Tanabandeh), creditorul care l-a împrumutat pe Rahim cu suma necesară pentru a-și deschide o afacere care ulterior a falimentat, nu are încredere în promisiunile debitorului său. Mai mult, sora lui Rahim descoperă monedele de aur, punându-l pe acesta într-o situație delicată.
Fie dezamăgit de eșec, fie sub o nouă criză a conștiinței, Rahim se hotărăște să returneze proprietarului aurul găsit, iar șeful penitenciarului consideră că fapta lui nobilă merită împărtășită publicului. Astfel, presa și televiziunile îl dau pe acest deținut drept exemplu de conduită morală, iar Rahim devine noua vedetă a orașului Shiraz. O asociație caritabilă organizează o strângere de fonduri ca să-l ajute să își achite datoria. Rahim se folosește și de fiul său punându-l să vorbească în fața unui public de potențiali donatori, iar deficitul de vorbire al băiețelului devine o cutie a milei.
Însă nu trece mult timp până când lumea începe să conteste credibilitatea poveștii lui Rahim. Astfel că fapta sa eroică făcută cu jumătate de măsură se transformă rapid într-o adevărată capcană, atât pentru Rahim, cât și pentru cei care au crezut în el. În primul rând, șeful penitenciarului îl convinsese să spună, de dragul publicului, că el găsise, de fapt, geanta.
Actorul Amir Jadidi este absolut strălucitor aici. Zâmbetul lui cuceritor și ambivalent când ne provoacă milă, când pare că doar ne manipulează elegant. Nu am crede această ultimă variantă decât dacă îi luăm în serios și pe cei precum Bahram sau fiica sa, care îl consideră un individ mincinos și alunecos. Iar lucrurile sunt mult mai complicate în ceea ce îi privește altruismul, nevinovăția sau faptele sale din trecut. E adevărat și că Rahim este o victimă circumstanțială, tot așa cum este și un erou circumstantial. Îl înțelegem tot așa cum îl înțelegem pe creditorul său. Doar că vaga promisiune a unei concluzii moralizatoare tot întârzie să apară. Tot ce face Rahim ne pare din ce în ce mai greșit.
Regizorul și scenaristul Asghar Farhadi dozează cu măiestrie ritmul și întorsăturile de situație ale acestui film. Și, mai ales, perspectivele contradictorii asupra profilelor morale ale personajelor. Cunoscut pentru melodramele sale construite în jurul unor complexe conflicte domestice, Farhadi are talentul de a inspira înțelegere și legitimitate față de toate personajele lui. Spre exemplu, în „A Separation”, unde urmărim divorțul unui cuplu care nu voia, de fapt, să divorțeze, înțelegem și de ce ea vrea să plece în străinătate în căutarea unui trai mai bun pentru fiica lor, dar îl înțelegem și pe el, care nu își poate părăsi tatăl bolnav de Alzheimer. Și așa mai departe.
Titlul ultimului său film descrie cu o ironie amară o lume în care onoarea e mai importantă decât bunăstarea. Fiindcă glorificarea mediatică a lui Rahim e un pretext de mândrie locală. Tot așa cum decizia lui de a returna aurul e o formă mai mult sau mai puțin conștientă de a compensa pentru dezonoarea lui și a familiei sale.
