La început a fost slăbuț, dar pe parcurs devine mai bun. chiar am râs la unele faze, glume și situații destul de amuzante.
finalu mi s-a părut din pom și că n-a rămas nimic nicicum.
El_KaPpa
pe 14 Mai 2020 15:34
Are cateva momente reusite de umor negru, morbid chiar, dar cam atat. Din orice alt punct de vedere - scenaristic, regizoral, actoricesc, tematic s.a.m.d. - nu are nimic de oferit.
SYNDJ
pe 02 Mai 2020 04:22
Regia slaba, jocul actoricesc lasa de dorit. Are cateva scene comice. Peisaje frumoase. Soundtrack ok.
sorin86
pe 08 Iulie 2019 23:38
E ca și cum niște studenți de la o facultate de teatru particulară se apucă să experimenteze și să screamă ceva ce s-ar vrea comedie. Actorii joacă atîta de prost, de fals, nu că intonează nefiresc orice cuvințel, dar nici măcat să meargă firesc nu pot. Pupăza principală se chinuie grav să fie simpatică, hlizindu-se din nimic. Povestea e subțire și fără noimă. Peste 5 ani, poate și realizatorii vor uita această cîrpăceală. Inteligența redusă a realizatorilor se vede și din faptul că scriu genericul ca vînzătoarea de la aprozar care a ajuns pe net: fără diacritice! :D
cozmindinu95
pe 07 Iunie 2019 19:40
Cel mai mare defect este ca încearcă sa joace in acest film Dorin Popa.
Sorinreddog76
pe 03 Martie 2019 22:58
Radu Gabriel numarul 1 in film ! Se cunoaste stofa de mare actor de comedie ! Un film dragut asa cam de nota 5, fara un buget mare si fara nume mari exceptie Gheorghe Visu !
xerses
pe 01 Februarie 2019 08:12
Ciudate situatii ce frizeaza absurdul, dar sunt normalitate pentru Romania.
blackmore
pe 25 Ianuarie 2019 12:04
O comedie romaneasca pt care parca a fost inventat termenul: "filme cu prosti".Putea sa iasa daca era jucat de niste actori ca niste actori , nu ar fi avut atatea expresii licentioase, si nu ar fi avut in loc de coloana sonora o poluare fonica.
Exotic
pe 23 Ianuarie 2019 01:33
La faza cu mortu,in dric am lesinat de ras.????????????????????
stricted
pe 22 Ianuarie 2019 21:02
Chiar daca este Romanesc este bun. Merita vazut. .
daniel_gahan
pe 20 Ianuarie 2019 19:31
Un film bunicel cam de nota 6. Merită urmărit într-o duminică după amiază pentru trecerea timpului.
marius7x
pe 15 Ianuarie 2019 18:10
De ieri este si pe Netflix (primul film romanesc la noi, plus si la unguri, cehi). Un film simplu, realist, ne-pretențios. A două jumatate are câteva scene chiar memorabile în stilul Două Lozuri.
user-5c2e7af8b3b65
pe 03 Ianuarie 2019 23:15
Alinamira..unde l ai vazut?poti lasa ceva informatii pls?
alinamira
pe 03 Ianuarie 2019 16:24
un film amuzant si creativ...m a surprins inca de cand am vazut trailer ul
CarlossIlich
pe 19 Noiembrie 2018 03:08
Jenant site, Cinemagia ! A nu stiu cata oara cand nu sunt in stare sa publice numele personajelor din filme. Au pus 3-4 nume acolo, sa fie puse si gata. Restu', nu mai stii cum ii cheama.
user-5b77393aa2819
pe 18 August 2018 00:08
Poate cineva să-mi dea site-ul unde pot vedea sau Descarcă filmul
user-5aae08c426acf
pe 18 Martie 2018 08:38
Unde vad filmul gratis întreg? Va rog spuneți medicului va rog că vreau sal vad te rog
utzag
pe 19 Ianuarie 2018 21:28
Unul din cele mai bune filme romanesti din perioada post comunista. Nu-l ratat, atat am avut de spus.
monikme
pe 09 Ianuarie 2018 12:26
Ghinionistul e o comedie misto. Nu e filozofie, pentru ca nu e genul filmului de asa natura. Te face sa razi, uneori chiar zgomotos in sala.
Mai multe detalii despre film aici - http://monicascrie.ro/filmul-ghinionistul/
Am avut o discutie interesanta si cu Codin Maticiuc despre Ghinionistul si cinematografia romaneasca. O sa va dea de gandit - http://monicascrie.ro/interviu-codin-maticiuc/
mirodoni
pe 15 Decembrie 2017 09:53
„Ghinionistul” - sau „Cu sacul la pomul scuturat” http://www.cinemagia.ro/forum/showthread.php?p=1656937#post1656937
Atenție, conține spoilere! Dar nu vă faceți griji, puteți merge liniștiți la film. Cine vrea să râdă, râde și degeaba!
Un cronicar amabil spunea că lungmetrajul regizat de Iura Luncașu, „Ghinionistul” reușește să evite clișeele. Probabil s-a născut mai de curând, ca și Salex Iatma şi Radu Gabriel, care au semnat scenariul alături de regizor.
Din păcate, „Ghinionistul” este un mare clișeu, de la titlu, până la ultimul cadru. Nu voi face acum inventarul filmelor din care provin clișeele componente, pentru că ar fi prea multe, dar voi pomeni o parte din clișeele folosite aici.
Filmul începe cu chiriașul, Robert, interpretat de Vlad Logigan, care nu-și poate plăti chiria și riscă să fie evacuat. Acesta are un tată bețiv, Gheorghe Visu. Datornicii, cei pe la care lucrează ocazional, nu-i dau banii cuveniți și intră într-o „afacere”, evident necurată, despre care nu cere lămuriri. Este vorba de o răpire, „evident” falsă, în care „victima”, fata unui bogătaș, vrea doar să atragă atenția tatălui ei mult prea ocupat cu afacerile. Chiar și replicile tatălui sunt clișeu: Pentru tine fac bani, că n-o să-i iau în mormânt, să-ți plimbi curul prin țări străine... Sau ale fetei: Căcat, tata mi-a tăiat cardul! Numai că în original era, citez cu aproximație: Shit, my daddy cut my credit card. Chiar și Virgil Ianțu în rolul tatălui este un clișeu. Parcă înghițise un băț, și pentru a nu părea clișeu îl înghițise... pe partea cealaltă! Până și relatările realizatorilor: Virgil Ianțu a fost nevoie să îmbătrânească cu 20 de ani, pentru a intra în rol. Numai că în original, fiind vorba de mari vedete hollywoodiene, actorii erau „îmbătrâniți” pentru a interpreta personajul la vârste diferite.
Cum era de așteptat, Robert avea un talent înnăscut, cânta la chitară. Dar era geniu, nu joacă! Dădea și lecții unui fetițe, iar mama vrea să-l plătească pentru alte „servicii”, dar apare soțul, sau concubinul, și Robert sare pe fereastră în chiloți. Ați mai văzut undeva asta? Nu cred! Râdeți la așa ceva? Obligatoriu, dacă ați plătit biletul, că tot atât vă costă!
Cineva îi aranjează o audiție cu un mare și renumit impresar care venea în țară, chiar dacă Robert nu se făcuse nicicum remarcat, nu avusese spectacole, nu auzise nimeni de el. Dar, ghinion, moare taică-su! Cum în comedii nu prea mor personajele, te-aștepți dintr-un moment în altul ca mortul să-nvie. Până atunci, însă, fiul se chinuie să-și ducă tatăl mort acasă. Nu lipsește secvența din compartimentul de tren în care figurează ca viu, pentru că mort nu avea voie, din motive sanitare. Primește un pumn de la un soț gelos, iar acesta crede că l-a omorât el. Original, nu?!
Dar Gheorghe Visu își revine din comă alcoolică, de zici că n-a atins în viața lui picătură, și continuă drumul cu o mașină de ocazie, care era de la pompe funebre. Cum, spre deosebire de tren, aceasta nu avea voie să transporte vii, Visu trebuie să ia loc într-un cosciug, pentru că la un autostop urcă un polițist. Aici chiar n-a fost clișeu! Așa ceva nu s-a mai văzut: viu într-un cosciug de mort! Ba mai și strănută la un moment dat, de la naftalină. Polițistul dă alarma și vine brigada antitero/antidrog.
Ce să mai..., n-aveau cum să mai ajungă la audiție. Dar, stai, interceptează mașina cu impresarul, îl sechestrează și are loc audiția pe câmp, în bătaia vântului, chitară clasică, rezonanță perfectă. Succes total! Kaneț filma. Așa se citește! Se scrie Koneț filma, din câte-mi aduc aminte.
Dar filmul lui Luncașu are, totuși, un mare merit, nu e făcut pe bani de la CNC!
Mi-aș permite, însă un sfat. Ca regizor, se descurcă, are destulă experiență, să caute unu, doi scenariști adevărați, sau să organizeze un concurs de scenarii.
Tudor-Cristian
pe 12 Decembrie 2017 13:40
Luat ca un întreg, filmul e bunicel, avem de a face cu o comedie ușurică, însă gagurile nu sunt chiar originale. Umorul negru, morbid, în forma în care apare în film, este împrumutat din alte producții de comedie, nu neapărat filme de lung metraj, dar este spumos pe alocuri. Însă,povestea nu are ritm, nu e convingătoare şi nu reușește să te implice decât foarte greu şi foarte putin către sfârșit. În afară de Gheorghe Visu, care emană valoare, pentru că este un actor ce face diferența, personal n-am apreciat nimic deosebit la distribuție. Nici măcar jocul neconvingător al lui Virgil Ianţu, care se vede că nu are de a face cu actoria.
Decorul şi imaginile sugerează un oraș blazat, personaje fără viată şi emoție, o atmosferă ce pare greu de captivat. În schimb, coloana sonoră este foarte ... interesantă. Pare că nu are ce căuta în acest film lipsit de culoare şi nerv. Sunetul are probleme pe alocuri, dar este salvat de fragmentele de interpretare tulburătoare pe griful lat al chitării acustice clasice, aducând o notă aparte filmului..
O peliculă modestă, cu idei şi poante de comedie, ce ar fi putut fi altfel exploatate, probabil, de cineva cu altă viziune, îndrăzneală şi/sau alte mijloace.
sabinalin
pe 11 Decembrie 2017 23:20
Luni seara, Centrul cultural Eugen Ionescu din Slatina, jumatate de sala plina ceea ce nu-i putin lucru la un film romanesc al zilelor noastre. Discutie intre doi tineri spectatori categoria under 18: "La ce film romanesc am mai fost noi?" "La Doua lozuri". "A fost frumos..." Au nimerit bine, filmul de fata isi propune sa fie din aceeasi categorie adica o comedie cu umor inteligent, pe alocuri chiar reuseste desi calitatea nu-i din pacate aceeasi poate si pentru ca Iura Luncasu nu-i Paul Negoescu, nici scenariul nu-i intr-atat de istet in ciuda faptului ca povestea e destul de lin curgatoare, speram ca voi rade un pic mai mult, noroc cu talentul major al lui Radu Gabriel, omul e o bogatie comica cum rar intalnim in tristul peisaj al zilelor pe care le traim, daca l-ati ratat mergeti sa-l vedeti in Tarelkin la Metropolis sau in spectacolele de la Teatrelli, confirma Vlad Logigan, aparitie notabila a acestui remarcabil actor de la Mic care e Gheorghe Visu, surprinzator Virgil Iantu in rol de mafiot banatean sensibil , o mica revelatie Poponet, se vede ca a studiat un pic de actorie, isi face rolisorul la fix.
borisvultur
pe 11 Decembrie 2017 19:03
E un film onorabil, cu actori buni, dar scenariul nu e definit, conține emisii diferite. De la ritm comic, ajungem la scena cu Robert și Sonia la barul nocturn, care e reușită, dar pare a fi din alt film. Am înțeles : lume de mafioți, interlopi, spital scorojit, absurdoid, kafkian....dar imaginile din avion- Reșița, Anina - arată ținuturi fabuloase, ca să impresioneze publicistic, în discordanță cu lumea care le populează în film.
user-5a2d7f71e3cc0
pe 10 Decembrie 2017 20:41
Numai actori de renume, cred ca mai bine ma uit la stele
finalu mi s-a părut din pom și că n-a rămas nimic nicicum.
Mai multe detalii despre film aici - http://monicascrie.ro/filmul-ghinionistul/
Am avut o discutie interesanta si cu Codin Maticiuc despre Ghinionistul si cinematografia romaneasca. O sa va dea de gandit - http://monicascrie.ro/interviu-codin-maticiuc/
Atenție, conține spoilere! Dar nu vă faceți griji, puteți merge liniștiți la film. Cine vrea să râdă, râde și degeaba!
Un cronicar amabil spunea că lungmetrajul regizat de Iura Luncașu, „Ghinionistul” reușește să evite clișeele. Probabil s-a născut mai de curând, ca și Salex Iatma şi Radu Gabriel, care au semnat scenariul alături de regizor.
Din păcate, „Ghinionistul” este un mare clișeu, de la titlu, până la ultimul cadru. Nu voi face acum inventarul filmelor din care provin clișeele componente, pentru că ar fi prea multe, dar voi pomeni o parte din clișeele folosite aici.
Filmul începe cu chiriașul, Robert, interpretat de Vlad Logigan, care nu-și poate plăti chiria și riscă să fie evacuat. Acesta are un tată bețiv, Gheorghe Visu. Datornicii, cei pe la care lucrează ocazional, nu-i dau banii cuveniți și intră într-o „afacere”, evident necurată, despre care nu cere lămuriri. Este vorba de o răpire, „evident” falsă, în care „victima”, fata unui bogătaș, vrea doar să atragă atenția tatălui ei mult prea ocupat cu afacerile. Chiar și replicile tatălui sunt clișeu: Pentru tine fac bani, că n-o să-i iau în mormânt, să-ți plimbi curul prin țări străine... Sau ale fetei: Căcat, tata mi-a tăiat cardul! Numai că în original era, citez cu aproximație: Shit, my daddy cut my credit card. Chiar și Virgil Ianțu în rolul tatălui este un clișeu. Parcă înghițise un băț, și pentru a nu părea clișeu îl înghițise... pe partea cealaltă! Până și relatările realizatorilor: Virgil Ianțu a fost nevoie să îmbătrânească cu 20 de ani, pentru a intra în rol. Numai că în original, fiind vorba de mari vedete hollywoodiene, actorii erau „îmbătrâniți” pentru a interpreta personajul la vârste diferite.
Cum era de așteptat, Robert avea un talent înnăscut, cânta la chitară. Dar era geniu, nu joacă! Dădea și lecții unui fetițe, iar mama vrea să-l plătească pentru alte „servicii”, dar apare soțul, sau concubinul, și Robert sare pe fereastră în chiloți. Ați mai văzut undeva asta? Nu cred! Râdeți la așa ceva? Obligatoriu, dacă ați plătit biletul, că tot atât vă costă!
Cineva îi aranjează o audiție cu un mare și renumit impresar care venea în țară, chiar dacă Robert nu se făcuse nicicum remarcat, nu avusese spectacole, nu auzise nimeni de el. Dar, ghinion, moare taică-su! Cum în comedii nu prea mor personajele, te-aștepți dintr-un moment în altul ca mortul să-nvie. Până atunci, însă, fiul se chinuie să-și ducă tatăl mort acasă. Nu lipsește secvența din compartimentul de tren în care figurează ca viu, pentru că mort nu avea voie, din motive sanitare. Primește un pumn de la un soț gelos, iar acesta crede că l-a omorât el. Original, nu?!
Dar Gheorghe Visu își revine din comă alcoolică, de zici că n-a atins în viața lui picătură, și continuă drumul cu o mașină de ocazie, care era de la pompe funebre. Cum, spre deosebire de tren, aceasta nu avea voie să transporte vii, Visu trebuie să ia loc într-un cosciug, pentru că la un autostop urcă un polițist. Aici chiar n-a fost clișeu! Așa ceva nu s-a mai văzut: viu într-un cosciug de mort! Ba mai și strănută la un moment dat, de la naftalină. Polițistul dă alarma și vine brigada antitero/antidrog.
Ce să mai..., n-aveau cum să mai ajungă la audiție. Dar, stai, interceptează mașina cu impresarul, îl sechestrează și are loc audiția pe câmp, în bătaia vântului, chitară clasică, rezonanță perfectă. Succes total! Kaneț filma. Așa se citește! Se scrie Koneț filma, din câte-mi aduc aminte.
Dar filmul lui Luncașu are, totuși, un mare merit, nu e făcut pe bani de la CNC!
Mi-aș permite, însă un sfat. Ca regizor, se descurcă, are destulă experiență, să caute unu, doi scenariști adevărați, sau să organizeze un concurs de scenarii.
Decorul şi imaginile sugerează un oraș blazat, personaje fără viată şi emoție, o atmosferă ce pare greu de captivat. În schimb, coloana sonoră este foarte ... interesantă. Pare că nu are ce căuta în acest film lipsit de culoare şi nerv. Sunetul are probleme pe alocuri, dar este salvat de fragmentele de interpretare tulburătoare pe griful lat al chitării acustice clasice, aducând o notă aparte filmului..
O peliculă modestă, cu idei şi poante de comedie, ce ar fi putut fi altfel exploatate, probabil, de cineva cu altă viziune, îndrăzneală şi/sau alte mijloace.