Giallo (2009)

Întreaga Italie este șocată de faptele reprobabile ale unui criminal în serie maniac și periculos, crescut într-un orfelinat și cunoscut sub porecla "Giallo", care își alege victimele dintre cele mai frumoase femei din țară, le răpește, le torturează în cele mai sadice moduri cu putință și în cele din urmă le ucide.

Atunci când ajunge la Torino, însoțitoarea de zbor americancă Linda este foarte ingrijorată de faptul că frumoasa ei soră, Celine, manechin de succes care participă la săptămâna modei de la Milano, nu i-a mai dat niciun semn de viață. Speriată de perspectiva ca aceasta să fi căzut în mâinile asasinului psihopat, care tocmai ucisese o studentă asiatică, Linda apelează la ajutorul detectivului italian Enzo Avolfi, căruia i s-a repartizat cazul complicat al capturării necunoscutului Giallo. Linda și Enzo, între care se formează o puternică legătură de încredere și prietenie, încep o cursă contracronometru pentru a o găsi pe Celine înainte ca fata să împărtășească soarta cumplită a celorlalte victime.

Giallo este un gen literar și cinematografic italian cu specific crime fiction și mystery. Cuvântul era și numele generic al romanelor populare cu o tematică de acest fel, editate la sfârșitul anilor 1920 în volume cu coperte din hârtie ieftină, galbenă, de casa de editură Mondadori; seria cuprindea, aproape exclusiv, romane polițiste de Agatha Christie, Ellery Queen, Raymond Chandler etc. În engleză, yellow este folosit într-un sens mai larg, incluzând și horror fiction și scene erotice.

Genul cinematografic cu același nume s-a dezvoltat în Italia, în anii 1960 și își are originea în romanele din numita colecție, dar curând a profitat de avantajele tehnice ale artei cinematografice, transformându-se în producții horror și thriller-uri psihologice. Regizorii care l-au ilustrat au fost Sergio Martino, Lucio Fulci, Dario Argento și Mario Brava.