Un film destul de intens, insa personal ma asteptam la ceva mai mult, dat fiind faptul ca durata peliculei este una destul de insemnata. Viata isi urmeaza cursul de zi cu zi intr-un orasel din Norvegia, peisajele sunt de-a dreptul exceptionale, insa problema de cele mai multe ori este la oameni, cum de altfel se intampla si aici.
Familia germana se muta in Norvegia cu gandul unei vieti mai bune, insa socoteala de acasa nu se potriveste cu cea din targ. Maria, o femeie bine organizata si mereu gata sa ajute, are ghinionul sa faca o greseala ce ii va marca viata. Niels, sotul, desi gaseste puterea sa fie un adevarat cap de familie in mementele grele, la inceput dovedeste ca are probleme in a-si tine familia aproape. De asemenea, si fiul celor doi este un adolescent atipic si cu oarecare probleme de comportament.
Filmul implica sentimente diverse si contradictorii, este unul de reflectie asupra propriei conditii si de multe ori ajungem sa empatizam cu protagonistii, gandindu-ne oare noi ce am face in locul lor. Insa dupa parerea mea, ei cu siguranta au adoptat cea mai proasta varianta posibila, alegand sa traiasca in minciuna si prefacandu-se ca nimic nu s-a intamplat. Pe de alta parte, familia indurerata din cauza greselii Mariei se dovedeste a fi cea mai puternica; de aici vine si numele filmului si este de apreciat ca mai poti ierta pe cineva care ti-a facut asa ceva.
Cum ziceam si mai sus, peisajul este de-a dreptul incredibil, insa un minus destul de mare il constituie durata filmului si faptul ca unele scene sunt extrem de statice. O idee foarte buna, insa eu cred ca mai trebuia slefuita, tocmai de aceea nu m-a impresionat prea tare. Nota mea este 6-Bunicel.
bitter_moon
pe 08 Aprilie 2014 22:08
Un film care dincolo de orice este o lecţie puternic moralizatoare... O lecţie care ne ȋnvaţă că sentimentul de culpabilitate devine o povară de neȋndurat atunci când vina este ascunsă și că singurul mod prin care ne putem elibera este adevărul, mărturisirea ȋn faţa celor faţă de care ne facem vinovaţi; o lecţie care ne spune că pe cât de detestabil este să ascunzi o greșeală, pe atât de dizgraţios este să nu știi să ierţi; un film care ne arată totodată faţa senină și zâmbitoare a iertării unui păcat aparent de neiertat; nu ȋn ultimul rând un film despre unitatea de familie confirmată mai ales la greu, așa cum se promite la ȋntemeierea ei. Un film care te obligă să reflectezi ȋndelung asupra unor situaţii ȋn care am putea fi implicaţi oricare dintre noi la un moment dat...
O femeie corectă, devotată familiei și ocupaţiei nobile, care o solicită foarte mult din toate punctele de vedere, comite o greșeală, un gest necugetat făcut ȋn pripă, ale cărui consecinţe tragice se văd ulterior. Cere ajutor soţului pentru limpezirea situaţiei, ceea ce dezvoltă ȋn acesta un puternic sentiment al utilităţii, al importanţei ȋn familie, sentiment ȋn lipsa căruia până atunci ȋși confirmase masculinitatea prin relaţii extraconjugale, una ȋncă activă. Faptul că soţia l-a implicat ȋn povestea ei a dezvoltat ȋn el o puternică responsabilitate faţă de familie, ajutăndu-l să ȋși revizuiască sistemul de valori. Plus fiul lor, un adolescent care are la rândul lui propriile neliniști, specifice vârstei.
Naraţiunea este construită lin, ceea ce ȋţi dă răgaz să ȋnţelegi personajele, să te conectezi la stările lor, să ȋţi ridici semne de ȋntrebare.
Decorul este feeric, pentru desfășurarea acţiunii fiind ales un loc ȋngheţat - unul dintre cele mai nordice orașe din lume, la nord de Cercul Polar.
Acţiunea ȋncepe ȋn perioada nopţii polare și se termină ȋn noaptea de vară, cu o sărbătoare la care participă ȋntreaga comunitate, ca dovadă a instalării liniștii atât ȋn afara, cât și ȋn lăuntrul membrilor ei...
wildinthecountry
pe 07 Aprilie 2014 21:28
Un film excelent,o drama inteligenta si emotionala pentru suflet asa cum ne-a obisnuit regizorul Glasner care m-a impresionat teribil inainte cu drama sa tulburatoare The free Will din 2006.
Filmul de fata este unul profund , reflexiv si personal,care impresioneaza atat prin temele abordate cat si peisagistica,cromatica si cinematografia fantastice surprizand peisaje feerice din zona Cercului Arctic, undeva in Nordul indepartat al Norvegiei...Atat peisajele cat si starea de spirit pe care ti-o transmite filmul la vizionare se impletesc fantastic si merg mana in mana..
Filmul vorbeste despre compasiune,iertare, remuscare, acestea reprezentand temele principale ale acestuia.
Filmul se concentreaza pe familia germana din care fac parte Niels, Maria si Markus , baiatul lor adolescent, care se muta in Nordul Norvegiei.La inceputul filmului toti 3 sunt instrainati unul de celalalt, urmand ca pe parcursul firului epic sa se intample ceva..un trigger (un accident nefericit) care sa declanseze anumite reactii printre care le amintesc pe cele de vinovatie, remuscare, iertare si apoi apropiere sufleteasca.
Ce se intampla cand un accident teribil se intampla din cauza ta si tu esti prea socat sau nesigur pe tine sa realizezi ce s-a intamplat?Inchizi ochii si pretinzi ca nimic nu s-a intamplat,iti continui mai departe de viata?Fiind un om bun....poti face asta fara sa te cuprinda in timp sentimentul masiv de vinovatie si remuscare? Filmul ridica prin aceasta perspectiva multe probleme si aspecte interesante de urmarit si analizat.....
Desi filmul este uneori extrem de static si cam lung, el reuseste sa te faca sa devii atent la desfasurarea evenimentelor si sa empatizezi cu personajele principale.
Finalul este unul facut la mare arta cinematografica.
O pelicula pe care v-o recomand cu toata caldura.
monetta3
pe 20 Decembrie 2013 04:03
"Pozitia copilului" se vrea o copie in varianta masculina ? Ciudat ... Dar mult mai bun
Familia germana se muta in Norvegia cu gandul unei vieti mai bune, insa socoteala de acasa nu se potriveste cu cea din targ. Maria, o femeie bine organizata si mereu gata sa ajute, are ghinionul sa faca o greseala ce ii va marca viata. Niels, sotul, desi gaseste puterea sa fie un adevarat cap de familie in mementele grele, la inceput dovedeste ca are probleme in a-si tine familia aproape. De asemenea, si fiul celor doi este un adolescent atipic si cu oarecare probleme de comportament.
Filmul implica sentimente diverse si contradictorii, este unul de reflectie asupra propriei conditii si de multe ori ajungem sa empatizam cu protagonistii, gandindu-ne oare noi ce am face in locul lor. Insa dupa parerea mea, ei cu siguranta au adoptat cea mai proasta varianta posibila, alegand sa traiasca in minciuna si prefacandu-se ca nimic nu s-a intamplat. Pe de alta parte, familia indurerata din cauza greselii Mariei se dovedeste a fi cea mai puternica; de aici vine si numele filmului si este de apreciat ca mai poti ierta pe cineva care ti-a facut asa ceva.
Cum ziceam si mai sus, peisajul este de-a dreptul incredibil, insa un minus destul de mare il constituie durata filmului si faptul ca unele scene sunt extrem de statice. O idee foarte buna, insa eu cred ca mai trebuia slefuita, tocmai de aceea nu m-a impresionat prea tare. Nota mea este 6-Bunicel.
O femeie corectă, devotată familiei și ocupaţiei nobile, care o solicită foarte mult din toate punctele de vedere, comite o greșeală, un gest necugetat făcut ȋn pripă, ale cărui consecinţe tragice se văd ulterior. Cere ajutor soţului pentru limpezirea situaţiei, ceea ce dezvoltă ȋn acesta un puternic sentiment al utilităţii, al importanţei ȋn familie, sentiment ȋn lipsa căruia până atunci ȋși confirmase masculinitatea prin relaţii extraconjugale, una ȋncă activă. Faptul că soţia l-a implicat ȋn povestea ei a dezvoltat ȋn el o puternică responsabilitate faţă de familie, ajutăndu-l să ȋși revizuiască sistemul de valori. Plus fiul lor, un adolescent care are la rândul lui propriile neliniști, specifice vârstei.
Naraţiunea este construită lin, ceea ce ȋţi dă răgaz să ȋnţelegi personajele, să te conectezi la stările lor, să ȋţi ridici semne de ȋntrebare.
Decorul este feeric, pentru desfășurarea acţiunii fiind ales un loc ȋngheţat - unul dintre cele mai nordice orașe din lume, la nord de Cercul Polar.
Acţiunea ȋncepe ȋn perioada nopţii polare și se termină ȋn noaptea de vară, cu o sărbătoare la care participă ȋntreaga comunitate, ca dovadă a instalării liniștii atât ȋn afara, cât și ȋn lăuntrul membrilor ei...
Filmul de fata este unul profund , reflexiv si personal,care impresioneaza atat prin temele abordate cat si peisagistica,cromatica si cinematografia fantastice surprizand peisaje feerice din zona Cercului Arctic, undeva in Nordul indepartat al Norvegiei...Atat peisajele cat si starea de spirit pe care ti-o transmite filmul la vizionare se impletesc fantastic si merg mana in mana..
Filmul vorbeste despre compasiune,iertare, remuscare, acestea reprezentand temele principale ale acestuia.
Filmul se concentreaza pe familia germana din care fac parte Niels, Maria si Markus , baiatul lor adolescent, care se muta in Nordul Norvegiei.La inceputul filmului toti 3 sunt instrainati unul de celalalt, urmand ca pe parcursul firului epic sa se intample ceva..un trigger (un accident nefericit) care sa declanseze anumite reactii printre care le amintesc pe cele de vinovatie, remuscare, iertare si apoi apropiere sufleteasca.
Ce se intampla cand un accident teribil se intampla din cauza ta si tu esti prea socat sau nesigur pe tine sa realizezi ce s-a intamplat?Inchizi ochii si pretinzi ca nimic nu s-a intamplat,iti continui mai departe de viata?Fiind un om bun....poti face asta fara sa te cuprinda in timp sentimentul masiv de vinovatie si remuscare? Filmul ridica prin aceasta perspectiva multe probleme si aspecte interesante de urmarit si analizat.....
Desi filmul este uneori extrem de static si cam lung, el reuseste sa te faca sa devii atent la desfasurarea evenimentelor si sa empatizezi cu personajele principale.
Finalul este unul facut la mare arta cinematografica.
O pelicula pe care v-o recomand cu toata caldura.