Retoric,cosmine,blackmore sau cum îți mai spui in noul an ,ești un idiot....:)))
lili22
pe 04 Aprilie 2022 16:19
O comedie agreabila, nu sunt o fana Nino Moretti, dar omul are meritele sale.
cosmin742000
pe 01 Martie 2013 21:04
Stau si ma intreb (retoric) care e rostul papilor pe pamant
alex_il_fenomeno
pe 16 Martie 2012 18:00
a fost un film uimitor , care chiar atunci cand crezi ca le stii pe toate , te surprinde prin acel final atat de neasteptat ! nici nu ma mira ca a fost selectat la Festivalul de Film de la Cannes organizat anul trecut ! la ce fir narativ atat de placut , amuzant pe alocuri , distributie extraordinara , dar si o regie impecabila ! si pe langa toate acestea , mai aflam si unele lucruri nestiute despre Vatican si mersul tuturor de pe acolo , asta datorita povestii atat de realiste . de urmarit cu incredere , pentru ca este un film care chiar iti lasa impresia unei productii de o profunzime neinchipuita !
xerses
pe 03 Martie 2012 16:20
Interesanta ideea filmului, iar sfarsitul m-a surprins.
Toni81074
pe 28 Februarie 2012 17:41
trist filmul, deprimant. Un moment deosebit din istoria bisericii, alegerea unui nou papa, e tratat superficial, Alesul pare a fi un mascarici, un nepotrivit pentru a fi Capul Bisericii. Motivatia refuzului de a fi pastorul lumii catolice e puerila, nu se poate spune ca zbuciumul sufletesc si neincrederea in fortele proprii l-au determinat pe ALES sa refuze noul "rol". In rest... sugestive simboluri despre dezinteresul fata de biserica. Mesa tinuta in biserica goala e relevanta pentru ceea ce inseamna azi Biserica si interesul credinciosilor intr=o lume atat de atee.
phormion
pe 10 Februarie 2012 22:38
Ideea e destul de mișto (la fel și trailerul), dar nu cred că Moretti a exploatat-o prea bine (care, btw, și-a tras rol destul de proeminent în film, el e psihanalistul chemat să îl ajute pe noul papă). Sunt câteva momente bune, de exemplu psihanaliza de față cu toți cardinalii, cu replici gen: "despre vise am voie să întreb?" - "depinde ce vise... mai bine nu", sau campionatul de volei între cardinali, dar între aceste momente bune, filmul pare că se împotmolește.
Michel Piccoli nu știe nici el prea bine ce-i cu personajul său; nu prea înțelegem ce e cu accesul lui de panică, putem bănui neîmpliniri din tinerețe (ni se spune că personajul a dat în tinerețe la actorie și a picat), dar filmul nu insistă prea mult, probabil pentru a nu deveni prea trist.
Problema e că subiectul nu prea se pretează la o tratare exclusiv comică (pe care fimul pare s-o încerce) - cum vedem în scena de la alegerea papei, când toți gândesc "te rog, Doamne, nu eu", responsabilitatea de a păstori 1 miliard de oameni poate fi covârșitoare. Din păcate, latura asta "profundă" e cam neglijată - regizorul intră un pic într-un "con de umbră", după care parcă se sperie și fuge :). N-ar fi așa o problemă, au reușit și alții să "dribleze" subiecte ce păreau nespus de serioase, dar latura comică e și ea destul de subțire, în afara câtorva scene reușite.
Păcat de trailer :).
pe 03 Februarie 2012 11:48
[Titlu in limba engleza: We Have a Pope]
CoolRank: 7/10
- atmosfera & entertainment: 6/10
- regie: 7/10
- actori: 8/10
- scenariu: 6/10
- montaj: 8/10
Nota IMDb: 6.9/10
Regie: Nanni Moretti
An: 2011
Actori: Michel Piccoli, Jerzy Stuhr, Renato Scarpa
Genul: drama
Nino Moretti alege pentru noul lui film un subiect delicat, mai ales acum, dupa atatea scandaluri sexuale extrem de grave si penibile pentru Vatican. Cine tine neaparat poate privi filmul asta cu declaratia papei Benedict in minte: “Recunosc rusinea si umilinta pe care le-am suferit toti din cauza acestor crime josnice”. Cine vrea sa judece tezismul ascuns prin ...
Diaa
pe 02 Februarie 2012 13:38
ma asteptam la ceva mai bun ..in schimb...te plictiseste :( timp pierdut
emi4bt
pe 01 Februarie 2012 16:07
nu e capodopera, dar comicu si drama se impletesc bine. are o savoare unica e placut de vizionat
StanPapouash
pe 27 Noiembrie 2011 11:50
S-a observat şi s-a spus că mai multe dintre filmele actualei selecţii vădesc o aceeaşi înclinaţie către sacru sau către misterul teosofic insondabil. În compensaţie, s-ar zice, Habemus Papam! (regie Nanni Moretti, prod. Italia, 2011, înscris în competiţia oficială), o poveste despre alegerea unui nou Suveran Pontif la Vatican, este o comedie uşoară, deconectantă, însăilată pe pretextul temerilor alesului că nu va putea fi la înălţimea misiunii încredinţate de Conclav şi de Providenţă.
Iar dacă adăugăm că alesul este Michel Piccoli, unul dintre marii comedieni ai epocii (nu zic ”ai secolului douăzeci”, cum mi-a venit pe limbă în prima clipă, căci, iată, avem bucuria de a-l admira şi astăzi)… rezultatul este savuros.
Pus în faţa unei situaţii care îl intimidează, care îl copleşeşte, nou alesul fuge. Dezertează, pur şi simplu, punându-i într-o situaţie mai rău decât dificilă pe purtătorul de cuvânt al Vaticanului – admirabil interpretat de Jerzy Stuhr (da, aţi citit bine, e vorba de binecunoscutul regizor polonez) şi pe şeful securităţii pontificale, obligaţi la tot felul de subterfugii pentru ca lumea să nu afle că “Sanctitatea Sa se află în altă parte, nu ştim exact unde”… (fiindcă veni vorba, poate că, citind această postare, va afla şi traducătorul / traducătoarea filmului că Papei de la Roma i se spune Sanctitatea Sa – şi nu Sfinţia Sa).
Fiind vorba despre un conclav de cardinali, avem de-a face cu o adunare de persoane vioaie de vârsta a treia. Sau mai degrabă, a treia şi-un pic. Galeria aceasta de portrete este, la rândul ei, un şir de crochiuri comice, schiţate cu tandră ironie – mai ales, în momentele când Eminenţele lor sunt puse …să joace volei de către psihanalistul (jucat de Moretti însuşi), care a fost chemat – în disperare de cauză – să-l spovedească pe Papa…
Habemus Papam! are meritul de a-i da lui Piccoli ocazia să arate lumii o altă faţă decât cea pe care i-o ştiam cei mai mulţi dintre noi: pe cea a unui bunic de o adorabilă bonomie – dăruit, pe deasupra, şi cu un simţ al umorului cum nu se întâlneşte prea des. Nici măcar la cinema.
Dan Predescu
http://ciocu-mic.ro/wordpress/?p=4608
MirceaCeaTanara
pe 24 Mai 2011 20:35
Mi se pare foarte interesant scenariul, abia astept sa apara!
Michel Piccoli nu știe nici el prea bine ce-i cu personajul său; nu prea înțelegem ce e cu accesul lui de panică, putem bănui neîmpliniri din tinerețe (ni se spune că personajul a dat în tinerețe la actorie și a picat), dar filmul nu insistă prea mult, probabil pentru a nu deveni prea trist.
Problema e că subiectul nu prea se pretează la o tratare exclusiv comică (pe care fimul pare s-o încerce) - cum vedem în scena de la alegerea papei, când toți gândesc "te rog, Doamne, nu eu", responsabilitatea de a păstori 1 miliard de oameni poate fi covârșitoare. Din păcate, latura asta "profundă" e cam neglijată - regizorul intră un pic într-un "con de umbră", după care parcă se sperie și fuge :). N-ar fi așa o problemă, au reușit și alții să "dribleze" subiecte ce păreau nespus de serioase, dar latura comică e și ea destul de subțire, în afara câtorva scene reușite.
Păcat de trailer :).
CoolRank: 7/10
- atmosfera & entertainment: 6/10
- regie: 7/10
- actori: 8/10
- scenariu: 6/10
- montaj: 8/10
Nota IMDb: 6.9/10
Regie: Nanni Moretti
An: 2011
Actori: Michel Piccoli, Jerzy Stuhr, Renato Scarpa
Genul: drama
Nino Moretti alege pentru noul lui film un subiect delicat, mai ales acum, dupa atatea scandaluri sexuale extrem de grave si penibile pentru Vatican. Cine tine neaparat poate privi filmul asta cu declaratia papei Benedict in minte: “Recunosc rusinea si umilinta pe care le-am suferit toti din cauza acestor crime josnice”. Cine vrea sa judece tezismul ascuns prin ...
Iar dacă adăugăm că alesul este Michel Piccoli, unul dintre marii comedieni ai epocii (nu zic ”ai secolului douăzeci”, cum mi-a venit pe limbă în prima clipă, căci, iată, avem bucuria de a-l admira şi astăzi)… rezultatul este savuros.
Pus în faţa unei situaţii care îl intimidează, care îl copleşeşte, nou alesul fuge. Dezertează, pur şi simplu, punându-i într-o situaţie mai rău decât dificilă pe purtătorul de cuvânt al Vaticanului – admirabil interpretat de Jerzy Stuhr (da, aţi citit bine, e vorba de binecunoscutul regizor polonez) şi pe şeful securităţii pontificale, obligaţi la tot felul de subterfugii pentru ca lumea să nu afle că “Sanctitatea Sa se află în altă parte, nu ştim exact unde”… (fiindcă veni vorba, poate că, citind această postare, va afla şi traducătorul / traducătoarea filmului că Papei de la Roma i se spune Sanctitatea Sa – şi nu Sfinţia Sa).
Fiind vorba despre un conclav de cardinali, avem de-a face cu o adunare de persoane vioaie de vârsta a treia. Sau mai degrabă, a treia şi-un pic. Galeria aceasta de portrete este, la rândul ei, un şir de crochiuri comice, schiţate cu tandră ironie – mai ales, în momentele când Eminenţele lor sunt puse …să joace volei de către psihanalistul (jucat de Moretti însuşi), care a fost chemat – în disperare de cauză – să-l spovedească pe Papa…
Habemus Papam! are meritul de a-i da lui Piccoli ocazia să arate lumii o altă faţă decât cea pe care i-o ştiam cei mai mulţi dintre noi: pe cea a unui bunic de o adorabilă bonomie – dăruit, pe deasupra, şi cu un simţ al umorului cum nu se întâlneşte prea des. Nici măcar la cinema.
Dan Predescu
http://ciocu-mic.ro/wordpress/?p=4608