Părerea criticului
Ultimul film din seria Harry Potter are toate şansele să te lase nostalgic. Te poţi întoarce acasă pentru a revedea celelalte filme din serie (asta dacă n-ai făcut-o deja înainte de această ultimă bătălie de la Hogwarts) sau, la fel de bine, poţi redeschide oricare din cărţile scrise de J.K. Rowling. Dar până atunci să vorbim despre Harry Potter şi Talismanele Morţii: Partea 2, filmul care a început deja să bată recorduri şi care ar putea urca pe primul loc în topul încasărilor lui 2011.
Primul lucru de spus despre ultimul HP este acesta: fără îndoială spectaculos şi plin de acţiune, filmul nu uită nici de emoţie, fiind una dintre cele mai complete părţi ale seriei. Toate iţele se dezleagă şi, chiar dacă fanii lui Rowling i-ar putea reproşa regizorului David Yates inevitabila excludere a unor detalii, ecranizarea este cât se poate de fidelă ultimelor capitole din romanul Harry Potter şi Talismanele Morţii, de la pătrunderea în Gringotts şi până la epilogul ce are loc la aproape două decenii după evenimentele de la Hogwarts.
Bineînţeles, subiectul nu mai are nevoie de nicio prezentare: ştii deja că urmează cea mai mare bătălie ce a avut vreodată loc la Hogwarts, între forţele binelui, centrate în jurul lui Harry, Hermione şi Ron, şi cele ale răului, din jurul unui Voldemort tot mai slăbit pe măsură ce Horcrux-urile îi sunt distruse unul câte unul. Încleştarea de la populara şcoală de vrăjitori devine ocazia pentru unele dintre cele mai spectaculoase efecte speciale văzute anul acesta la cinema, deşi poate părea surprizătoare decizia lui Yates de a intercala secvenţe mult mai tăcute, ceea ce are avantajul de a lăsa spectatorul să respire şi să se bucure de focurile de artificii ale încleştării.
Dacă te entuziasmează faptul că ultima parte este în 3D, te poţi calma încă de pe-acum. 3D-ul categoric nu strică, dar nici nu ajută ultimelor aventuri ale lui Harry Potter, noua tehnologie devenind aproape insesizabilă după primele câteva minute. Faptul că blockbusterul nu a fost filmat cu camere 3D şi a fost doar convertit este evident în câteva locuri, iar pe giganticul ecran IMAX efectul poate fi uneori o idee deranjant. Totodată, la o zi după vizionare nu ne putem aduce aminte de nicio scenă ale cărei efecte 3D să ne lase muţi de uimire, ceea ce spune multe despre convertire. Dar, dacă nu te aştepţi la obiecte care ies din ecran sau la o claritate brici, cu siguranţă nu o să fii dezamăgit de 3D-ul ultimului Harry Potter.
Poate că ai citit cronicile extrem de laudative ale filmului apărute în străinătate. Noi îţi spunem doar că la sfârşit am rămas cu impresia că era loc şi de mai bine. Sunt câteva secvenţe care ne-au dezamăgit, trei dintre ele fiind extrem de importante pentru chimia acestui final aşteptat de un întreg deceniu. Pomenim doar de confruntarea dintre Molly Weasley şi Bellatrix Lestrange, dată pe repede înainte, şi de mult prea seaca moarte a lui Voldemort, un punct culminant dezamăgitor prin lipsa de spectaculos. Nici epilogul nu s-a ridicat la înălţimea ultimelor cuvinte din carte ("The scar had not pained Harry for nineteen years. All was well."), secvenţa finală având parte de nişte interpretări atât de reţinute din partea actorilor principali, încât Harry, Hermione şi Ron par aproape jenaţi că au câştigat bătălia cu Voldemort!
Chiar şi aşa, Harry Potter şi Talismanele Morţii: Partea 2 nu are cum să nu te satisfacă, iar o vizită la cinema este absolut obligatorie pentru a vedea goana după ultimele Horcrux-uri şi apoteotica luptă dintre bine şi rău din final.
Primul lucru de spus despre ultimul HP este acesta: fără îndoială spectaculos şi plin de acţiune, filmul nu uită nici de emoţie, fiind una dintre cele mai complete părţi ale seriei. Toate iţele se dezleagă şi, chiar dacă fanii lui Rowling i-ar putea reproşa regizorului David Yates inevitabila excludere a unor detalii, ecranizarea este cât se poate de fidelă ultimelor capitole din romanul Harry Potter şi Talismanele Morţii, de la pătrunderea în Gringotts şi până la epilogul ce are loc la aproape două decenii după evenimentele de la Hogwarts.
Bineînţeles, subiectul nu mai are nevoie de nicio prezentare: ştii deja că urmează cea mai mare bătălie ce a avut vreodată loc la Hogwarts, între forţele binelui, centrate în jurul lui Harry, Hermione şi Ron, şi cele ale răului, din jurul unui Voldemort tot mai slăbit pe măsură ce Horcrux-urile îi sunt distruse unul câte unul. Încleştarea de la populara şcoală de vrăjitori devine ocazia pentru unele dintre cele mai spectaculoase efecte speciale văzute anul acesta la cinema, deşi poate părea surprizătoare decizia lui Yates de a intercala secvenţe mult mai tăcute, ceea ce are avantajul de a lăsa spectatorul să respire şi să se bucure de focurile de artificii ale încleştării.
Dacă te entuziasmează faptul că ultima parte este în 3D, te poţi calma încă de pe-acum. 3D-ul categoric nu strică, dar nici nu ajută ultimelor aventuri ale lui Harry Potter, noua tehnologie devenind aproape insesizabilă după primele câteva minute. Faptul că blockbusterul nu a fost filmat cu camere 3D şi a fost doar convertit este evident în câteva locuri, iar pe giganticul ecran IMAX efectul poate fi uneori o idee deranjant. Totodată, la o zi după vizionare nu ne putem aduce aminte de nicio scenă ale cărei efecte 3D să ne lase muţi de uimire, ceea ce spune multe despre convertire. Dar, dacă nu te aştepţi la obiecte care ies din ecran sau la o claritate brici, cu siguranţă nu o să fii dezamăgit de 3D-ul ultimului Harry Potter.
Poate că ai citit cronicile extrem de laudative ale filmului apărute în străinătate. Noi îţi spunem doar că la sfârşit am rămas cu impresia că era loc şi de mai bine. Sunt câteva secvenţe care ne-au dezamăgit, trei dintre ele fiind extrem de importante pentru chimia acestui final aşteptat de un întreg deceniu. Pomenim doar de confruntarea dintre Molly Weasley şi Bellatrix Lestrange, dată pe repede înainte, şi de mult prea seaca moarte a lui Voldemort, un punct culminant dezamăgitor prin lipsa de spectaculos. Nici epilogul nu s-a ridicat la înălţimea ultimelor cuvinte din carte ("The scar had not pained Harry for nineteen years. All was well."), secvenţa finală având parte de nişte interpretări atât de reţinute din partea actorilor principali, încât Harry, Hermione şi Ron par aproape jenaţi că au câştigat bătălia cu Voldemort!
Chiar şi aşa, Harry Potter şi Talismanele Morţii: Partea 2 nu are cum să nu te satisfacă, iar o vizită la cinema este absolut obligatorie pentru a vedea goana după ultimele Horcrux-uri şi apoteotica luptă dintre bine şi rău din final.
