Ziua de 6 august 1945 va rămâne în istoria omenirii ca o zi neagră, o zi în care s-a petrecut o crimă de război atroce pentru care nimeni nu a fost pedepsit vreodată. Tragedia de la Hiroshima este asemănătoare cu cea a orașului roman Pompeii. Pământul a fost pârjolit, pietrele au fost transformate în nisip, zeci de mii de oameni pașnici au murit, apele râului Ota au fiert zile întregi cadavrele celor morți, iar un oraș întreg a fost redus la ruine. Nu poți să nu te întrebi cu ce a fost diferit măcelul de la Hiroshima de crimele comise de naziști în lagărele de exterminare.
Realizat de celebrul Alain Resnais, după romanul și scenariul scriitoarei vietnameze Marguerite Duras (născută în 1914 în Gia Dinh, French Cochinchina, acum Vietnam) filmul este un omagiu adus victimelor bombelor americane de la Hiroshima și Nagasaki, cât și celor care au încercat să scrie, absolut detașați, scriitori, jurnaliști, despre acest mare dezastru umanitar.
Elle (Emmanuelle Riva) este o tânără actriță, jurnalist și scriitor francez ce vine în Hiroshima în 1959 să înțeleagă ce s-a întâmplat cu adevărat acolo și să realizeze un film despre Pace în care să interpreteze rolul principal. Printre momente ale exploziei nucleare, corpurile unor iubiți îmbrățișați, victime ale catastrofei și încercarea de a reconstitui imaginea și orașul bombardat, ea se îndrăgostește de Lui (Eiji Okada), dar o iubire veche ce o poartă unui soldat german, mort în timpul celui de-al doilea Război Mondial și remușcările ce-l apasa pe noul ei iubit, că a supraviețuit, în timp ce toată familia a fost victima atacului nuclear, îi determină să analizeze cu multă atenție nouă poveste de dragoste din viața lor și ei trebuie să ia o hotărâre corectă. Trecut sau viitor? Filmul este greu de văzut, dragostea se îmbină cu amintirile, pacea cu războiul, dar este un film deosebit…
"În elementele povestirii par a fi mai mult o scuză pentru film decât filmul însuși, care uimește și surprinde mereu, oferind desfășurări pe care mintea nu le poate percepe imediat. Există tot timpul în film o atmosferă de semnificații vinovate, Hiroșima, războiul, dragostea pierdută, neliniștea care însă ramân elemente separate și nici nu intenționeză să se cristalizeze." - Peter Harcont 1974 (Film Comment).
