Comentarii Comentează
  • cezarika21
    pe 17 Ianuarie 2017 18:32
    Doi bărbați se întâlnesc într-un restaurant: Charlot (Chaplin) și Ambrose (Mack Swain). Are loc o altercație, iar fiecare ia la plecare haina celuilalt. Soția lui Charlot (Mabel Normand) găsește în haina acestuia o scrisoare de dragoste și crede că el are o amantă, în timp ce soția lui Ambrose găsește o sticlă de lapte și crede că el are un copil ilegitim. Fiecare din cei doi capătă o corecție corporală, iar încurcătura se rezolvă în final. Sau nu?

    Ideea încurcăturilor cauzate de schimbul de haine nu este nouă, există și în literatura română în ”O scrisoare pierdută” (vezi cazul Dandanache), dar filmul lui Chaplin reușește să o exploateze într-un mod deosebit de comic. Am râs la acest scurtmetraj centenar mai mult decât am râs la zeci de comedii contemporane, deoarece umorul curge natural, iar interpretările sunt credibile. Cuvintele nici nu sunt necesare, deoarece acțiunea mută de pe ecran transmite mai mult decât ar face-o vorbele.

    Odată cu fiecare film în care juca sau pe care-l regiza, Charlie Chaplin își perfecționa tot mai mult stilul comic și învăța să stăpânească tehnica povestirii pentru a pătrunde cât mai profund în sufletele spectatorilor și a-i emoționa. ”His Trysting Place” este unul dintre ultimele filme realizate de Chaplin pentru studiourile Keystone și evidențiază o evoluție clară pe plan artistic. Povestea devine mai complexă, umorul pare tot mai rafinat, iar gagurile de tip slapstick tind să ocupe un loc minor. Începe să se manifeste creativitatea artistică a lui Chaplin, iar despărțirea de Mack Sennett devenise inevitabilă.