Părerea criticului
Puţine sunt animațiile recente care să se fi bucurat de o popularitate mai mare decât Hotel Transylvania iar cea de-a treia parte a francizei, acum în premieră în cinematografele noastre, confirmă simpatia spectatorilor - filmul a avut în weekendul premierei în România un număr impresionant de 73.763 de spectatori. Prin comparație, Jurassic World: Fallen Kingdom, parte a unei alte francize populare, avea la debut 53.897 de spectatori în România.

Hotel Transylvania 3: A Monster Vacation readuce în atenție monștrii de care ne-am atașat în filmele anterioare, cu tot cu universul de relaţii umane calde şi vibrante între monștri, ce ne-a atras atât de mult și în trecut. În plus, propune nu unul ci două personaje negative, spre deosebire de filmele anterioare, unde acestea au lipsit, personaje cu o evoluție și transformare atent construite (căpitanul vasului, Ericka, şi străbunicul ei, legendarul vânător de monştri Abraham Van Helsing). Dracula e prezentat cu căldură, într-o nouă ipostază - cea de îndrăgostit lulea, cu expresii și reacții caricaturale. Ideea că oamenii pot fi adevărații monștri transpare pe parcursul animației, ca și conflictul dintre aparență și esență.

Umorul de situație e fin construit: când mergi cu toată familia în vacanță, nu îți cade tocmai bine să îl vezi pe bunicul în slipi - or Vlad își însoțește fiul, pe Dracula, în croazieră. Apoi, când în vacanță pleci cu copiii, riști să te întorci mai obosit decât ai plecat, precum vârcolacul Wayne care e însoțit de ceata de copii. Umorul de situație e completat de gaguri și de câteva replici inspirate. În plus, baletul între Ericka și Dracula printre proiectile tăioase, letale dovedește talentul și ingeniozitatea regizorului Genndy Tartakovsky.

În Hotel Transylvania 3, Drac (Adam Sandler) e preocupat de administrarea hotelului. Dar observă că toţi oaspeţii lui au parteneri, iar el a început să se simtă singur. Lucru de care are nevoie este o vacanţă cu toată familia și prietenii, e de părere fiica sa, Mavis, care îl vede abătut. Așa că Drac, familia și prietenii se vor îmbarca pe un vas de lux pentru o croazieră de neuitat. Lucrurile nu sunt, însă, ce par a fi. Pericolele sunt la tot pasul. Dar cea mai mare provocare va fi atracţia pe care Drac o simte pentru căpitanul vasului, Ericka, fără să știe că aceasta este descendenta lui Abraham van Helsing, cel mai temut duşman al său.

În prolog, o scenă de pe la sfârșitul secolului XIX, în care monștrii circulă sub acoperire cu trenul, ne pune în temă că Abraham van Helsing este pe urmele vampirului. Culorile sunt terne în prolog, ca și cum patina timpului s-a așternut. Odată ce acțiunea revine în prezent, avem parte de o explozie de culori tari. Filmul are o imagine viu colorată, cu decoruri foarte complexe, ce vor „hipnotiza” spectatorul.

Personaj din cartea „Dracula” publicată în 1897 de Bram Stoker, cu o primă apariție pe marele ecran în 1931, într-un film produs de Universal, van Helsing-ul lui Tartakovsky e rotofei, cu o claie de păr bălai și plin de furie, conform concepţiei caricaturale proprii genului. Craig Kellman, cel care l-a creat, este unul dintre designerii cei mai buni de personaje. Van Helsing îl urmărește pe Contele Dracula în Transilvania, unde, în mai multe situații, contele îi scapă din mână, adunând în sufletul vânătorului de vampiri și mai multă furie. Apoi acțiunea ne duce în prezent, unde Drac va cădea în cursa întinsă de strănepoata lui Van Helsing.

Acțiunea concentrată spre final, atenția exagerată pe gaguri și pe defilarea monștrilor - elemente care nu au rol narativ, ci fac povestea „stufoasă” sunt minusurile animației.