"Il Gattopardo" in regia marelui regizor italian Luchino Visconti, este o adevarata fresca istorica de foarte buna calitate a societatii italiene in general si in special a celei siciliene din prima parte a celei de a-2-a jumatati a secolului XIX, atunci cand cele mai vechi si mai nobile familii italiene, in speta siciliene, ale caror reprezentant de seama din acest film foarte bun este Printul Don Fabrizio Salina, foarte bine interpretat de foarte valorosul si marele actor american Burt Lancaster, sunt nevoite de imprejurarile istorice nefavorabile vechii si nobilei aristocratii sa cedeze din puterea lor politica noilor parveniti (imbogatiti) din acea perioada istorica, adica celor reprezentati in film de catre bogatul negustor Don Calogero Sedara si de foarte frumoasa lui fiica Angelica, interpretata de superba, valoroasa si celebra actrita Claudia Cardinale, in varsta de numai 24-25 de ani in anul 1963 al aparitiei acestui film de foarte buna calitate. Marele, tanarul, celebrul si foarte aratosul actor francez Alain Delon, intregeste si el distributia extrem de valoroasa a acestui film in rolul tanarului conte Tancredi, descendent si el ca si unic vlastar in viata al unei foarte vechi familii nobile si aristocratice siciliene, cat si ca si nepot al Printului Don Fabrizio Salina, care se angreneaza in mod fericit pentru viitorul sau de lux si de continuare a unei pozitii sociale cat mai inalte, intr-o relatie se pare sincera, reciproca si fericita de dragoste, tocmai cu foarte frumoasa Angelica, fiica bogatului dar scapatatului, parvenitului, foarte bogat negustor Don Calogero Sedara. Deosebit de inspirata este "condimentarea" acestui film valoros inclusiv ca si document istoric al acelei perioade, cu mai multe scene de un bun gust comico-umoristic de o deosebita calitate si uneori chiar de o subtilitate deosebit de rafinata. In sfarsit, incepand din minutul 136 si pana la final (aproximativ ultimile 45-50 de minute ale filmului), suntem practic profund incantati de o atmosfera de-a dreptul feerica, de foarte buna calitate si bun gust deosebit a balului cu amprente clasice evident aristocratice, deosebit de nobile inclusiv ca si maniere deosebit de frumoase si de rafinat-aristocratice, organizat de catre Dona Margherita. In acest context, spectatorul iubitor al frumosului artistic rafinat si al manierelor nobile deosebite, astazi regretate si de mult apuse, este deosebit de incantat atat de o priveliste de interior (peisaj de interior) superba si de un bun gust superlativ al unei frumuseti de cea mai inalta clasa si tinuta a decorurilor si arhitecturii super incantatoare a salilor superbe ale unor adevarate palate proprii vechii aristocratii nobiliare, cat si de costumele deosebit de frumoase si de un rafinament extrem ale aristocratiei respectivei perioade istorice, astazi de mult timp apuse pentru totdeauna. Memorabila ramane secventa valsului interpretat dansant de catre varstnicul Principe Don Fabrizio Salina si de catre partenera sa de dans, foarte frumoasa Angelica Sedara, logodnica nepotului sau, contele Tancredi. Un film de nota 8,4-8,5 si 8 stele cu plus !
flower26free
pe 07 August 2016 01:26
a trebuit sa il revad. pur si simplu merita revazut
Stephen2D
pe 19 Martie 2016 20:46
Visconti știa să facă totul cu gust fiindcă, dacă nu știați, damele preferă tot ce e din blană de ghepard.
weidung
pe 28 Octombrie 2014 17:14
Nu mi-a placut deloc. O actiune pur liniara, nicio intriga, doar o desfasurare plata, de 3 ore... incepe cu o revolutie, pe urma ceva chestii matrimoniale, niste alegeri falsificate si un bal luuung in care danseaza aia si in rest, nimic, nimic.
ciprian34
pe 27 Septembrie 2013 20:50
Pe mine nu m-a impresionat acest film in afara de jocul marilor actori
cosmin_kedii
pe 26 August 2013 13:03
Un exemplu tipic de capodoperă .Acest lucru nu înseamnă că acesta este "cel mai bun film din toate timpurile" sau "cel mai plăcut pentru al vedea" e doar un film impecabil din punct de vedere estetic
lili22
pe 16 Octombrie 2012 20:19
L-am vazut si revazut de citeva ori,extraordinara distributie, fantastic scenariu.Scena balului e preferata mea, daca nu ar fi decit valsul scris de Nino Rota,autorul muzicii si dansat de Burt Lancaster si Claudia Cardinale...unul din cele mai frumoase dansuri pe care le-am vazut
Totdeauna am crezut ca Delon ar fi avut o cariera mai putin stralucita ,daca nu ar fi fost sansa de a fi distribuit de Visconti in capodoperele sale.
Iulidesprefilme
pe 06 Septembrie 2012 17:56
Filmul zugrăveşte nu moartea unui om, principele Salina, ci a unei clase, a unei epoci, a unei Sicilii. Burt Lancaster dă viaţă unui personaj greu de construit, reprezentant al unei aristocraţii în agonie, fiind un actor inteligent, serios profesional (el este şi producătorul filmului).
cezarika21
pe 24 Aprilie 2012 08:27
Ecranizare a romanului omonim al lui Giuseppe Tomasi di Lampedusa (publicat postum în 1958), filmul "Ghepardul" este o capodoperă a cinematografiei mondiale care prezintă declinul unei familii de nobili sicilieni în timpul mişcării de unificare a Italiei (il Risorgimento) de la mijlocul secolului al XIX-lea. Evenimentele istorice traversate de tânărul stat italian conduc la dispariţia treptată a aristocraţiei și la ascensiunea burgheziei pe scena politică.
Prinţul Fabrizio Salina (interpretat magistral de Burt Lancaster), mare latifundiar sicilian de viță nobilă, este bulversat de știrile privind campania lui Giuseppe Garibaldi și-și dă seama că aristocrația trebuie să se adapteze noilor realități istorice și să-şi cedeze privilegiile burgheziei. Dorinţa de a menține statutul social și stilul de viață al familiei îl împinge la o serie de compromisuri: acceptă ca nepotul său preferat, contele Tancredi Falconeri (Alain Delon), să se alăture rebelilor conduşi de Garibaldi şi apoi îl împinge pe acesta să se căsătorească din interes cu Angelica (Claudia Cardinale), fiica bogatului negustor Calogero Sedara. Balul, la care nobilii se văd obligați să accepte că puterea a trecut în mâinile noilor îmbogățiți, este una dintre cele mai frumoase secvenţe din întreaga istorie a cinematografiei.
Deşi nu am citit romanul lui Lampedusa, cred sincer că filmul lui Luchino Visconti este mult superior operei de inspiraţie. "Ghepardul" este o frescă a Italiei de la mijlocul secolului al XIX-lea dominată de o organizare politică de tip feudal, în care existau doar două clase sociale: nobili şi supuşi. Treptat se ridică o clasă de mijloc formată din noii îmbogăţiţi şi din funcţionarii înalţi, care începe treptat să preia sarcinile nobilimii. Reformele sociale duc la pierderea privilegiilor aristocraţiei şi la sărăcirea sa treptată prin redistribuirea patrimoniului naţional. Astfel, "leii și gheparzii" (familiile nobile şi bogate care conduceau statul de secole întregi) sunt înlocuiţi cu "șacali și hiene", oameni săraci şi lacomi ajunşi la putere pentru a-şi satisface propriile interese în dauna celor ale statului. Nobili scăpătaţi precum Tancredi se alătură noii conduceri, manifestându-şi cinismul şi lipsa de scrupule.
Luchino Visconti reuşeşte să reconstituie cu o minuţiozitate aproape documentară viaţa din societatea feudală italiană de dinainte de Risorgimento, realizând decoruri somptuoase prin care se perindă sute de figuranţi costumaţi după moda epocii. Secvenţa balului (ce durează aproximativ 45 minute) se remarcă prin grandoarea sa, fiind formată din zeci de cadre care insistă pe diferite personaje. Interpretările sunt impresionante, ieşind în evidenţă rolurile realizate de Burt Lancaster, Alain Delon şi Claudia Cardinale. Filmul este lung şi de aceea poate părea plictisitor pe alocuri, dar trebuie să-i înţelegi substratul pentru a-l admira.
ionutt-
pe 25 Ianuarie 2011 22:49
Genul de film ce probabil place mai mult fetelor, pe mine nu m`a prins foarte tare dar nici nu mi`a displacut, l`am urmarit pana la capat. De roman n`am auzit pana acum, deci nu l`am citit :) sa pot face o comparatie.
mihaelatb
pe 06 Octombrie 2010 18:46
o ecranizare perfecta a lui Lampedusa,toti sunt asa de in rol incat si azi dupa atatia ani daca i-ar veni cuiva ideea sa -l ecranizeze din nou nu ar gasi actori mai potriviti.
fleurdelautomne
pe 01 Septembrie 2010 02:44
un film exceptional si o remarcabila ecranizare (daca nu cea mai buna). Viscoti stie sa redea cu o extactitate artistica fiecare detaliu al aristocratiei decadente din care a facut si el parte. Claudia Cardinale este aceeasi surpriza pe care o ai de fiecare data, iar Burt Lancaster, cu adevarat lordul damnat si blazat care nu isi intelege epoca. Nu este atat fresca unei epoci, cat a unei lumi, care credea in valorile care au disparut odata cu ea.
pe 25 Martie 2010 12:55
[...] bani si familie, astazi o sa descoperim ceea ce a fost numit “un film de arta clasica”: “Ghepardul” (Il Gattopardo, 1963). Filmul a reusit sa impresioneze criticii atat din Europa, la Cannes, cat si [...]
pe 18 Octombrie 2006 20:47
Daca se poate repede,chiar azi sau miine la ora 10 informatie despre ghepard si cit mai mult.Multumesc
Totdeauna am crezut ca Delon ar fi avut o cariera mai putin stralucita ,daca nu ar fi fost sansa de a fi distribuit de Visconti in capodoperele sale.
Prinţul Fabrizio Salina (interpretat magistral de Burt Lancaster), mare latifundiar sicilian de viță nobilă, este bulversat de știrile privind campania lui Giuseppe Garibaldi și-și dă seama că aristocrația trebuie să se adapteze noilor realități istorice și să-şi cedeze privilegiile burgheziei. Dorinţa de a menține statutul social și stilul de viață al familiei îl împinge la o serie de compromisuri: acceptă ca nepotul său preferat, contele Tancredi Falconeri (Alain Delon), să se alăture rebelilor conduşi de Garibaldi şi apoi îl împinge pe acesta să se căsătorească din interes cu Angelica (Claudia Cardinale), fiica bogatului negustor Calogero Sedara. Balul, la care nobilii se văd obligați să accepte că puterea a trecut în mâinile noilor îmbogățiți, este una dintre cele mai frumoase secvenţe din întreaga istorie a cinematografiei.
Deşi nu am citit romanul lui Lampedusa, cred sincer că filmul lui Luchino Visconti este mult superior operei de inspiraţie. "Ghepardul" este o frescă a Italiei de la mijlocul secolului al XIX-lea dominată de o organizare politică de tip feudal, în care existau doar două clase sociale: nobili şi supuşi. Treptat se ridică o clasă de mijloc formată din noii îmbogăţiţi şi din funcţionarii înalţi, care începe treptat să preia sarcinile nobilimii. Reformele sociale duc la pierderea privilegiilor aristocraţiei şi la sărăcirea sa treptată prin redistribuirea patrimoniului naţional. Astfel, "leii și gheparzii" (familiile nobile şi bogate care conduceau statul de secole întregi) sunt înlocuiţi cu "șacali și hiene", oameni săraci şi lacomi ajunşi la putere pentru a-şi satisface propriile interese în dauna celor ale statului. Nobili scăpătaţi precum Tancredi se alătură noii conduceri, manifestându-şi cinismul şi lipsa de scrupule.
Luchino Visconti reuşeşte să reconstituie cu o minuţiozitate aproape documentară viaţa din societatea feudală italiană de dinainte de Risorgimento, realizând decoruri somptuoase prin care se perindă sute de figuranţi costumaţi după moda epocii. Secvenţa balului (ce durează aproximativ 45 minute) se remarcă prin grandoarea sa, fiind formată din zeci de cadre care insistă pe diferite personaje. Interpretările sunt impresionante, ieşind în evidenţă rolurile realizate de Burt Lancaster, Alain Delon şi Claudia Cardinale. Filmul este lung şi de aceea poate părea plictisitor pe alocuri, dar trebuie să-i înţelegi substratul pentru a-l admira.