Imagining Argentina (2003)

Ar fi putut fi un film bun dar finalul a stricat totul.Nu exista happy end pe vremea aceea in Argentina.Si limba engleza nu i se potriveste filmului.

Din nou Argentina, de asta data fara cantece si fara Don’t cry for me Argentina.. Filmul aduce in discutie, o problema grava, care a macinat Argentina anilor 70 - 80, DISPARITIA de persoane. Los desaparecidos. Recomandarea este : sa nu te bagi ! Dar ce faci cand cel disparut este sa zicem , copilul tau adolescent, sau sotia? Daca posezi si o capacitate paranormala de a ˝ vedea˝ ce se intampla cu disparutii, atunci este firesc ca nu poti sta deoparte. Totusi filmul mi se pare excesiv de imbibat de “simboluri ”, astfel ca apar cam fortat doi guanchos in Pampas, tangoul, imaginea obsesiva a casei Rosada ( sediul executiv al puterii Argentiniene) ca si perechea de evrei de la ferma Esperanza ( alaturare nazism – dictatura militara) si in special numarul de pe mana fetei care serveste la masa. Cuplul Banderas – Thompson nu-mi place, nu mi se pare credibil (o englezoaica get beget nu “rimeaza” cu un spaniol, care, chiar daca s-a Hollywood-izat un pic, ramane acelasi spaniol). Cu toate ca ambii actori isi fac datoria cat se poate de bine, joaca ireprosabil, nu sunt credibili. Le lipseste un nu stiu ce pentru a fii niste argentinieni reali. Nici faptul ca vorbesc englezeste nu ajuta prea mult in credibilitatea filmului. Este aceeasi senzatie de fals, pe care am incercat-o cand am vazut Dr House dublat in italiana. Una peste alta, zic eu ca este o tema profunda si dureroasa, dar, care datorita exceselor simbolistice, a actorilor si englezei utilizate, fac ca acest film sa esueze intr-o “pretiozitate” mediocra .

Film dramatic, intens, cu acţiune şi violenţă, desfăşurat pe fundalul tulbure al anilor când Argentina se afla sub dictatură...

slabut filmul................6 stele.................

Dur...Iti trebuie nervi tari sa te uiti pana la capat.