Filmul in prima faza ( pentru tot muritorul ) pare banal, el trebuie vazut, revazut si privit in profunzime. Dincolo de alb, care reprezinta puritatea, curatenia si perfectiunea, substratul aparent vizibil este omis de retina multora. Povestea e un labirint inchis intr-o lume construita de Ana, care lipsita de inspiratie si posedata de ideea perfectiunii intr-o lume imperfecta se ascunde de ceea ce o afecteaza in zona ei de protectie ca intr-o carapace. Conflictul apare atunci cand cineva din exterior incearca sa o readuca in lumea reala prin "capcane" aplicate itinerariului ei zilnic. Finalul este mai mult decat o capodopera. Desi " Ingerul necesar " de care Ana nu avea nevoie, isi face prezenta in multe situatii, abuzand de puterea pe care o poseda reusind sa o raneasca pe Ana in toate situatiile.
elea
pe 20 Februarie 2011 20:16
Mi-a placut filmul, e interesant, captivant. Culoarea alba, care predomina, creaza o atmosfera aparte, parca sterila. Fara sa stii sigur ce e vis, ce e realitate, filmul te poarta pe toata lungimea lui, fara sa falseze. Poate ca un strain, care vede filmul, isi face o impresie gresita despre nivelul de trai de la noi, dar in fine, asta nu e un documentar. E un film artistic, si e bun.
Am dat punctaj maxim, nu pentru ca ar fi o capodopera, ci pentru ca, in genul lui este complet, nu ii lipseste nimic.
Mi-a placut si cascadoria de la sfirsit. Bravo Cristina! (sper ca nu te-ai lovit prea tare! :) ) Am revazut scena de nu stiu cite ori, e foarte bine facuta!
MirunaB
pe 11 Februarie 2011 16:41
Mi se pare groaznic faptul ca ne-am dezvoltat anumite standarde (in ceea ce priveste filmul) prin vizionarea filmelor americane, a telenovelelor sau a altor filme straine. Nu suntem in stare sa apreciem filmele romanesti tocmai din cauza ca este necesara putina gandire si deschidere fata de incarcatura emotionala accentuata prezenta in acestea. Filmele romanesti nu iti dau explicatii insa iti transmit emotii. Inainte sa vizionezi un film romanesc trebuie sa iti analizezi asteptarile fata de el; daca iti doresti sa fie multa vorbarie si cliseicul "final fericit" atunci este de preferat sa renunti.
danconde
pe 09 Ianuarie 2011 20:53
Ce as putea spune?! Daca nu e cel mai prost film pe care l-am vazut pana acum, oricum are un loc in " fata " in topul celor mai proaste filme facute in istoria cinematografiei. Un film alb-mov fara nici o poveste, fara nici un fir, fara nici o perspectiva si in nota original romaneasca fara sfarsit.
N-as fi vrut sa ma leg de imagine deoarece nu sunt " de meserie " dar ca umil spectator imi denota un sentiment de "chici", de film fara buget si de lipsa totala de viziune artistica.
Scenariul acestui film este practic inexistent. Tot filmul arata ca un "film de flori ilegale "
P.S. Condoleante celor care au finantat aceasta monstruozitate de film !!!
CrinaS
pe 07 Martie 2010 15:19
sincer, asha mi s-a parut mie filmul, desi a trecut ceva timp de cand l-am vazut. de curand un amic mi-a dat un link tare, chiar daca e vechi, se pare de doi ani. tot respectul ptr spiritul de autoironie, marii artisti au nevoie de asha ceva. ashadar, gheorghe preda rules !! http://www.flickr.com/photos/7370568@N07/424112541/ btw ;)) imi place posibilitatea de a putea vota un film pana la zece si nu doar pana la cinci, ca pe alte siteuri mai leneshe
pe 10 Decembrie 2008 16:24
este un film senzational, parerea mea. chiar foarte reusit. mi-as dori sa pot vedea mai multe astfel de filme romanesti... felicitari tuturor celor care au contribut la realizarea acestui film!
pe 23 Martie 2008 13:23
Nu l gasesc nici macar la `inchirieri`. De fapt ce ma mai mir, daca in centrele noastre romanesti nu gasesti nici `4-3-2` si daca intrebi de filme romanesti se uita urat sau ciudat la tine...
pe 19 Decembrie 2007 14:35
film genial de care m-am atasat foarte usor, chiar daca l-am vazut in conditii nu tocmai convenabile: anumitele probleme tehnice din cinematograful Modern (Pitesti) au facut ca acest film sa nu ruleze decat o zi. Pacat. Mare pacat domnule Preda, faceti ceva cu distributia filmului, chiar atat de dificila e publicitatea? Intr-o lume precum a noastra, in care internetul ne leaga pe toti, eu zic ca se poate daca exista insistenta. Trebuie neaparat sa ajunga la urechea si vazul a cati mai multi romani. Calitatea acestui film va schimba cu siguranta opinia a multora care au capatat o impresie gresita asupra proiectelor cinematografice de origine romana. Cu mic cu mare, romanul se pricepe la barfa, folosim barfa sa aducem oamenii in sali, numai sa ruleze filmul. In orice caz, eu macar sunt multumit ca l-am prins si l-am vizionat cum trebuie: la cinematograf.
pe 27 Noiembrie 2007 02:16
Creatie apolinica nascuta din contemplarea cearsafului alb, gen ambi-senzatii-neutralizate(mantuirea prin femeie, a femeiei), indefinibila, cvasi-monstruoasa, dar foarte constienta.
Dionisiacul barbar, reprezentat prin posesorul de Hammer, sau terchea-berchea romanescu, deci fara destin, dezvolta o magnifica forta plastica prin branduri de produse, manifestarea opulentei si prin fenomenul de supraveghere audio/video.
Si totul era oarecum simbolic, metaforic.
Misteriosul personaj este atras de femeia talentata, bogata, desteapta, un fel de ustensila multifunctionala, evident fara matusi ce-ar deranja jocul sau i-ar cara foarte inestetic posete-n cap admiratorului, cand acesta s-ar declara nepregatit.
Personajul Ana este creat pentru a se pierde, pentru a fi torturat, izolat, zidit in perete, servind drept pilon de sustinere al placerilor maniacale, sexuale ale romanasului fara destin.
Putina desfatare, urmate de putin dezgust, o tacere smechera si din coasta apolinica, farmaceutica, lipsita de emotii, se desprinde Ana. Mie aceasta fiinta nu-mi starneste nici un pic de mila, oricat de crud ar trata-o misteriosul.
Ana este o rana, dar are si un simt acut al ironiei, nascuta dintr-un exces launtric, dintr-o tentativa de cheltuire a sufletului, un instrument de exteriorizare a unor obsesii, o concesie facuta singuratatii capricioase, un paratrasnet al unei indelungate suferinte.
Finalitatea actului de eliberare prin Ana(dar si al Anei, sper) este tipic romaneasca, Ana este inlaturata, nicidecum necesara, si aici, marea dragoste, ce i se parea, dealtfel, frumoasa regizorului naste un mare nimic(nu cumva fiindca aceste doua personaje sunt rodul unei si aceleasi constiinte, grosolan fractionate). Aceasta situatie il face fericit doar pe regizor, acest purificator prin vidarea existentei, nobil si imblanzitor, creator al unui ciclu magic, desi, noncreator.
Gretos gasesc faptul ca cei doi indragostiti sunt in egala masura de lucizi(de unde atata luciditate? Originated in France?!), atat de lucizi, incat, isi merita pe deplin statutul de poze intr-un album, sa numim albumul:"Evolutia individuatiei".
Si totul era o foarte romaneasca descarcare estetica intru mantuirea prin arta fotografica.
Totusi, pot afirma, ca mi-a placut foarte mult filmul, fiindca isi revendica parca dreptul la singura realitate, deci este o forta.
Percep o drama spirituala, atentie, spirituala(fiindca declaratia misteriosului nu este dramatica, barbatii pot fugi sau se pot apropia de o femeie, deci, nimic nou), un spirit ranit, fara fagas...un gol sapat de iluzii, idei deliberat atenuate pana la stingerea oricarei competitii, pana la ivirea unui amalgam intre viata si moarte, durere si placere, o strafulgerare a fericirii echivoce.
pe 28 Octombrie 2007 21:40
Super tare trailerul....da' de ce nu i gasesc si pe ODC?
pe 26 Octombrie 2007 12:52
"cand un film are nevoie de un sac de explicatii intelectualiste ca sa fie apreciat... atunci frizeaza pur si simplu mediocritatea".
asta e o parere scrisa mai sus. cam cea mai pertinenta din tot forumul.
Preda stie cu cinema-ul, dar doar in teorie.
Destul de slab..
pe 25 Octombrie 2007 00:29
Imi plac in general filmele care iti transmit ceva, motiv pentru care apreciez cinematografia europeana. Nu am nici un fel de pretentii de critic de film, insa o sa incerc sa redau in cateva cuvinte ce impresie mi-a facut acest film.
Slab, foarte slab si asta din multe puncte vedere. Practic, nu vad ce as putea aprecia la el. Povestea, scenariul sunt seci, jocul actoricesc groaznic, decorurile, anumite cadre, modul in care anumite detalii sunt subliniate, aruncate fortat si fara finete in ochii privitorului. Partea legata de muzica este tratata parca in "bascalie"... un muzican nonconformist care canta cu orchestra la polizor si repeta pe o clapa de 2 lei (fara claviatura de pian, desi a studiat pianul in copilarie), arunca 3 note pe un portativ s.a.
Cel mai urat lucru insa mi s-a parut reclama mascata folosita de repetate ori, sau cel putin asa am perceput eu mai multe scene.
Un film pseudo-artistic, un film prost... Repet, este doar un punct de vedere si sunt convins ca altii l-au inteles si apreciat altfel.
pe 24 Octombrie 2007 12:23
parere din public: nu stiu prea multe despre "magia cienmatografica" insa secventele din film m-au dus cu gandul la recviem for a dream, inclusiv coloana sonora.
am apreciat ca cel putin acest film nu spune nimic de revolutie, comunism si alte traume ale societatii care apar obsesiv pana la saturatie in filmele facute in ultima vreme.
pe 22 Octombrie 2007 15:00
Un film elevat!
Un film in care doua texte – cel de la inceput si cel din final – sint legate ca printr-o coloana vertebrala de actiunea in derulare.
Drama? Thriller? O viitoare poveste de dragoste? O viata matura marcata profound de o copilarie fara copilarie si care te transforma, inevitabil, intr-o ciudatenie?
Un film fara vorbarie - dar cu o desfasurare fireasca a evenimentelor - si fara un final hollywood-ian.
Un film care sper sa fie apreciat de public si de juriile concursurilor.
pe 07 Iunie 2007 11:31
Dupa atatia ani in care am fost obisnuiti cu un anumit gen de filme iata ceva nou, interesant, original! Este primul pas catre emancipare si rafinament totodata.
In definitiv filmul reprezinta "blazonul" regizorului iar Gheorghe Preda cu "Ingerul necesar" este de-a dreptul GENIAL !
pe 11 Mai 2007 17:03
Ziceati ca abia asteptati rezultatul cugetarilor noastre?!
Dl Preda, va scrie o persoana buna, aproape altruista, care ar fi in stare s-o deplanga pe Ana Coman. M-as inscrie in corul celor socializati si intruniti sa simta vina tragica de care este marcata Ana. Chiar, daca, Ana, ramasa intr-o faza animista, narcisista si victima a sindromului "delire de toucher", sufera nevroze si nu prezinta un temei pentru vinovatia sa.
Imi dau seama ca actiunile ei nu sunt in totalitate inhibate, parasite in faza de IDEI, din contra trairile sale interioare, intense sunt refulate in muzica, FORTA CREATOARE CE PUNE IN MISCARE.
Dar, dragostea, despre care vorbiti(reprezentati)
nu cumva intensifica contradictia, fiind doar o metamorfoza a tabu-lui generat de mintea sa.
Si, daca, in final, Ana, constientizeaza existenta lantului ambivalentei in care este prinsa, inca, din copilarie? Devine prea morala incat sa-i protejeze pe cei din jur de trairile sale, sau cauta ajutor, cedeaza in fata stiintei si vietii sociale, accepta dragostea si ordinea fireasca a lucrurilor?! Daca, raspunsul este afirmativ, filmul merita urmarit, logic, nu?
pe 04 Mai 2007 23:12
Eu cred ca Preda incearca - si, aproape, reuseste - sa faca o incursiune inedita in logica (?)complexului freudian al Anei Coman. Demersul mi se pare curajos si eliberat de sabloane. Merita sa urmarim evolutia filmului pe la festivale. Fara sa fie o capodopera, scenariul este inchegat si se sustine psihologic. Sunt curios sa vad forma finala.
pe 18 Aprilie 2007 21:35
Este un real act de curaj sa incerci sa faci un film care vorbeste, respira, lumineaza dragostea in toata splendoarea sa.
Este o fericire sa fim lasati sa patrundem intr-o minte magica, halucinanta.
Este minunat sa avem ocazia sa ni se permita sa inhalam magia cinematografica.
pe 30 Martie 2007 00:27
recunosc ca scenariul ma inspira, chestia asta cu realitatile ambigui este super tare, iti confera foarte multa libertate, dar nu inteleg, cum sa fii fascinat de universul feminin si in acelasi timp sa ti se para mai captivant ce se intampla in propria minte. Universul feminin nu este in jurul dumneavoastra, ci in minte? adica il redefiniti, il simulati sau aveti minte de femeie; interesant, putin paranoic dar si amuzant.
Ce bine ca ati permis personajului sa decida (generos! thank's god), ca altfel ne sufocam de atata plasmuire chinuita.
pe 25 Martie 2007 20:28
Pe ce suport se gaseste Ingerul necesar? pe suportul-raft de biblioteca al regizorului?
Si cei care nu ajung la Sibiu sau Cluj in vara, cum pot face uz de demersul prea intelectual al lui Preda?!
pe 17 Martie 2007 13:13
cand un film are nevoie de un sac de explicatii intelectualiste ca sa fie apreciat... atunci frizeaza pur si simplu mediocritatea. (ilustrativ, a se vedea istoria cinematografului, de la orson wells la peter jackson)
ma faceti sa nici nu mai vreau sa vad filmul, ce naiba!
pe 16 Martie 2007 20:26
aforisme, calambur
...inca un exemplu de calau ordinar ce-si iubeste victima, iar ea asemenea musculitei lipsite de ocrotire tanjeste dupa o luminita inexistenta, tocmai in plasa painjenului.
Durga
pe 16 Martie 2007 18:48
Ingerul necesar e un film fara prea multe dialoguri; nu exista nici un narator care sa ne explice care- i treaba in mintea personajelor; de aceea urmaritul insusi al filmului e un demers intelectual- ni se dau cateva indicii (partea frumoasa este ca inchippuim scenarii posibile inainte de finalul filmului care dezleaga o parte din enigma. filmul se construiesste in mintea noastra, ne sda sugestii, ne fenteaza, apoi -odata jocul incheiat, ni se releva); mi s-a parut frumoasa povestea asta de dragoste: ea o fire interiorizata, creativa- suficienta siesi (in extremis) reuseste sa fie facuta curioasa de ceva din lumea exterioara; uite un barbat care a reusit sa-i atrraga atentia! smart.
pe 14 Martie 2007 07:41
Moldoveanul din Preda are dreptate, voi cei care va exprimati gandurile nu sunteti"emportanti", pafaristilor. Preda este important! Sau foarte
necesar este ingerul pentru Preda.
Citind scenariul, devine limpede urmatorul fapt:inspiratia vine chiar din viata scenaristului.N-ar fi grav, daca, trairile s-ar manifesta pe un alt taram, unul creat, inventat pana la ultimul element si insufletit de propriile trairi. Dar taramul, este chiar Bucurestiul ( ce plictisitor), oras in care poti fi singuratic, poti suferi de astm, te sufoca aglomeratia si duhoarea comerciantilor ambulanti de obor.
In conditiile astea se putea naste doar un personaj captiv, inhibat si cu inclinatii spre autodistrugere, dar care vrea sa fie iubit?!
ce situatie jalnica...sa tolerezi manipularile unui strain, in speranta ca acesta te poate iubi este o dovada de comfort si lasitate. Sa cazi in capcana primului nebun nu inseamna neaparat drama, cat un microprocesor slab si lipsa de informatii. Personajul ar trebuie sa iubeasca mai mult omenirea, sa tolereze atingerea si efectele ei, asa suferinta ar fi mai profunda iar drama mai bine simtita de noi, cei de rand.
pe 10 Martie 2007 12:47
bai da she niviel ridicat di intielectualitati e pe ashilea, shi di-o parti shi di shialalta a baricadii, valileu. tre sa fiti cu totii oamini emportanti shi deshtepti shi talentati shi foarti di treaba. noi oaminii obeshnuiti abia ashteptam sa ne oferiti riezultatele cogitarilor voastre, in orice forma va fi ele, pi hartie sau pi pielicula sau pi la radio sau asha ca acuma, pur oralisheasco-forumeasca.
pe 10 Martie 2007 00:18
surioara eu zic ca sa te duci la matale acasa, la goblenurile se seara si intergramele confort doi de dupa amiza, si sa-l lasi pe om in pace, ca nu e de nivelul tau, nici filmul, nici povestea...maultumeste-te sa te smardoiesti cu ai tai de prin cartier unde dupa blocurile gri venim noi ta facem pa tine...
pe 08 Martie 2007 16:10
ERA O PARERE, OFTICATULE!!!!!!!DE MONACO
SI DE CE O IEI ASA DE PERSONAL, SAU AI VREUN ROL IN "CAPODOPERA"?!
pe 08 Martie 2007 11:01
P.M. se vede ca habar nu ai despre ce vorbesti...iti place sa delirezi asa fara obiect ?
pe 05 Martie 2007 22:34
ANA SUFERA...DAR CARE ESTE IZVORUL SUFERINTEI, SAU ESTE O MASOCHISTA INCURABILA, ASTA I-AR FOLOSI, CE-I DREPT, IN TIMPUL DANSULUI DINTRE CEARSAFURI.
ESTE VULNERABILA FIZIC, DAR CUI II PASA?!
ANA ISI DEZVALUIE HAOSUL MINTII SALE IN CREATII ODIOASE, REPREZENTATE GRETOS, RESPINGATOR, CA UN JOC CE AMINTESTE DE ESAFOD.
O IUBESTE CINEVA PE ANA? NU CRED.
CE DARUIESTE ANA? MIZERIE.
SE SACRIFICA CUMVA?
PROBABIL...CICA, SUFERA SI COMPUNE, S-AR INTREZARI O TENDINTA DE A CONSTRUI METICULOS, FANTASTIC, STRASNIC, DE A NASTE LUMEA? URMATA DE O NARUIRE TOTALA...AR FI FRUMOS DACA S-AR INTELEGE. DAR, CEATA...SAMANTA MOARTA,NERODITOARE DE HRANA PENTRU SUFLET,
NICI O CHEMARE.
CINE O IUBESTE PE ANA? DACA IUBITUL AR FI O NALUCA FARA CADOURI AR FI FANTASTIC SI GENERATOR DE SUBLIM.
DAR CADOURILE SUNT! SI SUNT ALBASTRE, CA O ZEAMA FALSA DESPRINSA DIN CREATIA PERFECTA A ZAMISLITORULUI-NORII.
ANA NU CALATORESTE IN TIMP SI SPATIU, ESTE O PRIZONIERA URATA CE MERITA NISTE PALME PENTRU A SE TREZI LA VIATA FANTASTICA SI LA SENTIMENTE REALE.
pe 10 Iulie 2006 22:50
imprevizibilul e la tot pasul!
original,rupe barierele mioritice...
si mai mult animatia e traznet(nu puteam sa zic altceva din moment ce am jucat in el,nu?!)
musette
pe 08 Februarie 2004 23:53
mi se pare f. amuzant ca analizati un film inca nefacut!!! asta-i din categoria: "vaaai, draga, ce embrion cuminte aveti!!!"
pe 02 Februarie 2004 18:42
scenariu senzational dar filmul ?
pe 02 Februarie 2004 18:41
un scenariu foarte reusit si deloc "romanesc" tine doar de producator ca din aceasta poveste sa iasa un film exceptional.
Am dat punctaj maxim, nu pentru ca ar fi o capodopera, ci pentru ca, in genul lui este complet, nu ii lipseste nimic.
Mi-a placut si cascadoria de la sfirsit. Bravo Cristina! (sper ca nu te-ai lovit prea tare! :) ) Am revazut scena de nu stiu cite ori, e foarte bine facuta!
N-as fi vrut sa ma leg de imagine deoarece nu sunt " de meserie " dar ca umil spectator imi denota un sentiment de "chici", de film fara buget si de lipsa totala de viziune artistica.
Scenariul acestui film este practic inexistent. Tot filmul arata ca un "film de flori ilegale "
P.S. Condoleante celor care au finantat aceasta monstruozitate de film !!!
Dionisiacul barbar, reprezentat prin posesorul de Hammer, sau terchea-berchea romanescu, deci fara destin, dezvolta o magnifica forta plastica prin branduri de produse, manifestarea opulentei si prin fenomenul de supraveghere audio/video.
Si totul era oarecum simbolic, metaforic.
Misteriosul personaj este atras de femeia talentata, bogata, desteapta, un fel de ustensila multifunctionala, evident fara matusi ce-ar deranja jocul sau i-ar cara foarte inestetic posete-n cap admiratorului, cand acesta s-ar declara nepregatit.
Personajul Ana este creat pentru a se pierde, pentru a fi torturat, izolat, zidit in perete, servind drept pilon de sustinere al placerilor maniacale, sexuale ale romanasului fara destin.
Putina desfatare, urmate de putin dezgust, o tacere smechera si din coasta apolinica, farmaceutica, lipsita de emotii, se desprinde Ana. Mie aceasta fiinta nu-mi starneste nici un pic de mila, oricat de crud ar trata-o misteriosul.
Ana este o rana, dar are si un simt acut al ironiei, nascuta dintr-un exces launtric, dintr-o tentativa de cheltuire a sufletului, un instrument de exteriorizare a unor obsesii, o concesie facuta singuratatii capricioase, un paratrasnet al unei indelungate suferinte.
Finalitatea actului de eliberare prin Ana(dar si al Anei, sper) este tipic romaneasca, Ana este inlaturata, nicidecum necesara, si aici, marea dragoste, ce i se parea, dealtfel, frumoasa regizorului naste un mare nimic(nu cumva fiindca aceste doua personaje sunt rodul unei si aceleasi constiinte, grosolan fractionate). Aceasta situatie il face fericit doar pe regizor, acest purificator prin vidarea existentei, nobil si imblanzitor, creator al unui ciclu magic, desi, noncreator.
Gretos gasesc faptul ca cei doi indragostiti sunt in egala masura de lucizi(de unde atata luciditate? Originated in France?!), atat de lucizi, incat, isi merita pe deplin statutul de poze intr-un album, sa numim albumul:"Evolutia individuatiei".
Si totul era o foarte romaneasca descarcare estetica intru mantuirea prin arta fotografica.
Totusi, pot afirma, ca mi-a placut foarte mult filmul, fiindca isi revendica parca dreptul la singura realitate, deci este o forta.
Percep o drama spirituala, atentie, spirituala(fiindca declaratia misteriosului nu este dramatica, barbatii pot fugi sau se pot apropia de o femeie, deci, nimic nou), un spirit ranit, fara fagas...un gol sapat de iluzii, idei deliberat atenuate pana la stingerea oricarei competitii, pana la ivirea unui amalgam intre viata si moarte, durere si placere, o strafulgerare a fericirii echivoce.
asta e o parere scrisa mai sus. cam cea mai pertinenta din tot forumul.
Preda stie cu cinema-ul, dar doar in teorie.
Destul de slab..
Slab, foarte slab si asta din multe puncte vedere. Practic, nu vad ce as putea aprecia la el. Povestea, scenariul sunt seci, jocul actoricesc groaznic, decorurile, anumite cadre, modul in care anumite detalii sunt subliniate, aruncate fortat si fara finete in ochii privitorului. Partea legata de muzica este tratata parca in "bascalie"... un muzican nonconformist care canta cu orchestra la polizor si repeta pe o clapa de 2 lei (fara claviatura de pian, desi a studiat pianul in copilarie), arunca 3 note pe un portativ s.a.
Cel mai urat lucru insa mi s-a parut reclama mascata folosita de repetate ori, sau cel putin asa am perceput eu mai multe scene.
Un film pseudo-artistic, un film prost... Repet, este doar un punct de vedere si sunt convins ca altii l-au inteles si apreciat altfel.
am apreciat ca cel putin acest film nu spune nimic de revolutie, comunism si alte traume ale societatii care apar obsesiv pana la saturatie in filmele facute in ultima vreme.
Un film in care doua texte – cel de la inceput si cel din final – sint legate ca printr-o coloana vertebrala de actiunea in derulare.
Drama? Thriller? O viitoare poveste de dragoste? O viata matura marcata profound de o copilarie fara copilarie si care te transforma, inevitabil, intr-o ciudatenie?
Un film fara vorbarie - dar cu o desfasurare fireasca a evenimentelor - si fara un final hollywood-ian.
Un film care sper sa fie apreciat de public si de juriile concursurilor.
In definitiv filmul reprezinta "blazonul" regizorului iar Gheorghe Preda cu "Ingerul necesar" este de-a dreptul GENIAL !
Dl Preda, va scrie o persoana buna, aproape altruista, care ar fi in stare s-o deplanga pe Ana Coman. M-as inscrie in corul celor socializati si intruniti sa simta vina tragica de care este marcata Ana. Chiar, daca, Ana, ramasa intr-o faza animista, narcisista si victima a sindromului "delire de toucher", sufera nevroze si nu prezinta un temei pentru vinovatia sa.
Imi dau seama ca actiunile ei nu sunt in totalitate inhibate, parasite in faza de IDEI, din contra trairile sale interioare, intense sunt refulate in muzica, FORTA CREATOARE CE PUNE IN MISCARE.
Dar, dragostea, despre care vorbiti(reprezentati)
nu cumva intensifica contradictia, fiind doar o metamorfoza a tabu-lui generat de mintea sa.
Si, daca, in final, Ana, constientizeaza existenta lantului ambivalentei in care este prinsa, inca, din copilarie? Devine prea morala incat sa-i protejeze pe cei din jur de trairile sale, sau cauta ajutor, cedeaza in fata stiintei si vietii sociale, accepta dragostea si ordinea fireasca a lucrurilor?! Daca, raspunsul este afirmativ, filmul merita urmarit, logic, nu?
Este o fericire sa fim lasati sa patrundem intr-o minte magica, halucinanta.
Este minunat sa avem ocazia sa ni se permita sa inhalam magia cinematografica.
Ce bine ca ati permis personajului sa decida (generos! thank's god), ca altfel ne sufocam de atata plasmuire chinuita.
Si cei care nu ajung la Sibiu sau Cluj in vara, cum pot face uz de demersul prea intelectual al lui Preda?!
ma faceti sa nici nu mai vreau sa vad filmul, ce naiba!
...inca un exemplu de calau ordinar ce-si iubeste victima, iar ea asemenea musculitei lipsite de ocrotire tanjeste dupa o luminita inexistenta, tocmai in plasa painjenului.
necesar este ingerul pentru Preda.
Citind scenariul, devine limpede urmatorul fapt:inspiratia vine chiar din viata scenaristului.N-ar fi grav, daca, trairile s-ar manifesta pe un alt taram, unul creat, inventat pana la ultimul element si insufletit de propriile trairi. Dar taramul, este chiar Bucurestiul ( ce plictisitor), oras in care poti fi singuratic, poti suferi de astm, te sufoca aglomeratia si duhoarea comerciantilor ambulanti de obor.
In conditiile astea se putea naste doar un personaj captiv, inhibat si cu inclinatii spre autodistrugere, dar care vrea sa fie iubit?!
ce situatie jalnica...sa tolerezi manipularile unui strain, in speranta ca acesta te poate iubi este o dovada de comfort si lasitate. Sa cazi in capcana primului nebun nu inseamna neaparat drama, cat un microprocesor slab si lipsa de informatii. Personajul ar trebuie sa iubeasca mai mult omenirea, sa tolereze atingerea si efectele ei, asa suferinta ar fi mai profunda iar drama mai bine simtita de noi, cei de rand.
SI DE CE O IEI ASA DE PERSONAL, SAU AI VREUN ROL IN "CAPODOPERA"?!
ESTE VULNERABILA FIZIC, DAR CUI II PASA?!
ANA ISI DEZVALUIE HAOSUL MINTII SALE IN CREATII ODIOASE, REPREZENTATE GRETOS, RESPINGATOR, CA UN JOC CE AMINTESTE DE ESAFOD.
O IUBESTE CINEVA PE ANA? NU CRED.
CE DARUIESTE ANA? MIZERIE.
SE SACRIFICA CUMVA?
PROBABIL...CICA, SUFERA SI COMPUNE, S-AR INTREZARI O TENDINTA DE A CONSTRUI METICULOS, FANTASTIC, STRASNIC, DE A NASTE LUMEA? URMATA DE O NARUIRE TOTALA...AR FI FRUMOS DACA S-AR INTELEGE. DAR, CEATA...SAMANTA MOARTA,NERODITOARE DE HRANA PENTRU SUFLET,
NICI O CHEMARE.
CINE O IUBESTE PE ANA? DACA IUBITUL AR FI O NALUCA FARA CADOURI AR FI FANTASTIC SI GENERATOR DE SUBLIM.
DAR CADOURILE SUNT! SI SUNT ALBASTRE, CA O ZEAMA FALSA DESPRINSA DIN CREATIA PERFECTA A ZAMISLITORULUI-NORII.
ANA NU CALATORESTE IN TIMP SI SPATIU, ESTE O PRIZONIERA URATA CE MERITA NISTE PALME PENTRU A SE TREZI LA VIATA FANTASTICA SI LA SENTIMENTE REALE.
original,rupe barierele mioritice...
si mai mult animatia e traznet(nu puteam sa zic altceva din moment ce am jucat in el,nu?!)