Părerea criticului
Partea fascinanta a filmului este ca ne mijloceste o noua intalnire cu trei actori de mare calibru. Pacino a fost nominalizat de opt ori la Oscar si, in fine, a reusit sa obtina unul pentru rolul sau din "Parfum de femeie".

Robin Williams are si el o statueta sclipicioasa pentru performanta sa din "Good Will Hunting" si ne ofera acum surpriza unui redutabil actor de drama, cand publicul din Romania il cunoaste mai mult ca "Mrs. Dubtfire" sau ca protagonist al unor flubbere mai mult sau mai putin hazlii.

Hilary Swank i-a cucerit fara drept de apel pe academicienii filmului american cu senzationalul rol din "Baietii nu plang", fapt care i-a si adus un Oscar in ghiozdanel. Toti trei joaca impecabil si de data aceasta. Problema este, insa, alta: subiectul filmului, care nu ocoleste niciunul din locurile comune intens batatorite in thrillerele care ne scamoseaza creierul in fiecare seara, pe toate posturile de televiziune.

Al Pacino este Will Dormer, politistul justitiar care, atunci cind vede ca infractorul nu poate fi dovedit, il omoara personal. Cand partenerul sau, Hap (Martin Donovan), lasa sa se inteleaga ca stie si nu va tacea, Dormer il trimite in lumea celor drepti, dand vina pe criminalul urmarit.

Desigur, personajul negativ interpretat de Robin Williams, este un psihopat care ucide adolescente din cauza ca, evident, in copilarie a fost supus unor traume psihice iar acum, ajuns la varsta a treia, are oarece nelamuriri privind sexul si virilitatea.

Nu incape nici o indoiala ca Robin Williams este excelent in aceasta ipostaza dar, din pacate, vine de se inscrie intr-o galerie de ucigasi multiplicati pina la suprasaturatie. Inventarul "Insomniei" mai cuprinde o tanara politista la inceput de cariera, Ellie Burr (Hilary Swank) care, desi pare total inocenta (si tot atat de insignifianta), va reusi sa dea de cap enigmei.

Mai avem o fetiscana sufocata in propriul bovarysm, care viseaza sa paraseasca targusorul de provincie, indiferent cu ce pret (cu pretul vietii, in cazul nostru), un iubit, Randy (Jonathan Jackson) care e gelos si obisnuieste sa-si altoiasca aleasa infidela - devenind, automat, principalul suspect, precum si o alta ingenua nu prea nevinovata, care va da indicii vitale politistilor.

In plus, taclale interminabile, ce pot fi trecute insa cu vederea, daca ne concentram asupra expresivitatii fabuloase cu care isi construiesc personajele incercanatul Al Pacino si ciudatul Robin Williams. Si mai exista un personaj in aceasta poveste: noaptea alba care amplifica insomniile izvorite din constiinte incarcate. Pe scurt, acest film este pe cat de bun, pe atat de prost. Merita sa-l vedeti, ca pur experiment!