Întâlniri încrucișate (2009)

Cand intalnim o alta persoana, ne intalnim pe noi insine. In fata noastra este un “eu”, mai degraba decat un “el” sau o “ea”.

Un film a carui tema este aparent intalnirile intamplatoare dintre oameni. Naratiunea episodica este conforma cu ideea ca orice intalnire - interactiune umana de orice fel - este, in mod inevitabil, o experienta a sinelui, dar ii afecteaza in aceeasi masura pe cei care se intampla sa fie implicati.

Destinele a trei personaje - Gabi, Mirela si Andrei, la prima vedere fara nici o legatura intre ele, facand parte din lumi foarte diferite - ajung sa se intalneasca si sa se influenteze reciproc.

Gabi Bogdanovici este DJ, vedeta la un post de radio. Este destabilizat de o vizita la penitenciarul in care este in detentie un condamnat pe viata care se spune ca-i seamana, si-i poarta si numele – pentru ca-l admira. La iesire, in parcarea penitenciarului, isi pierde cumpatul si urmarile ii incarca constiinta pe tot restul vietii.

Mirela, directoarea penitenciarului, a avut o legatura amoroasa cu colegul ei de breasla de origine finlandeza Torbjorn, cu care se reintalneste la o conferinta si de care se teme sa nu se indragosteasca din nou. Legatura este lasata nerezolvata, Mirela pleaca la Bucuresti, unde un detinut este intre viata si moarte.

Iar Andrei, dupa ce a ispasit o pedeapsa de doi ani pentru o infractiune savarsita in tandem cu un prieten in grija caruia a incredintat-o pe iubita sa sora mai mica, este pus in libertate. O gaseste pe sora sa intr-o relatie compromitatoare tocmai cu prietenul pentru a carui libertate si-a sacrificat propria independenta.

In acest amalgam de lumi, firele vietii sunt tesute aparent haotic, leaga personajele si percuteaza ca o aducere aminte ca oamenii sunt mai legati intre ei decat vor sa admita. Pe masura ce povestile se incruciseaza, actiunile fiecaruia dintre personaje afecteaza viata celorlalti.

Inaintarea pe un coridor al inchisorii, calatoria incomoda cu masina de la aeroport... actiunea se desfasoara cu o viteza intentionata pentru a arata absurditatea planificarii propriului destin.