Sinopsis
Pentru Fellini ideea de dialog este dominanta. Unele personaje dialogheaza deoarece simt nevoia sa comunice, sa rosteasca idei. Alte personaje mimeaza dialogul, replicile fiind doar fluxuri verbale, clisee, prin care nu se comunica, ci se trancaneste. Cuvantul, ca sursa a insingurarii, a instrainarii, a alienarii. Interviu (Marele Premiu la Festivalul International al Filmului, Moscova) este un documentar de lungmetraj, dar granita dintre document si fictiune, dintre real si imaginar, dintre trecut si prezent, ca stari, nu este usor de stabilit. Documentul este convertit in stare de fictiune, de irealitate, de vis, de "a fost", de "este", de "va fi". Filmul are semnificatia unei coborari in memorie. Se observa aici, ca si în Clovnii, fluxul memoriei, firul asociatiilor mentale, jocul, capriciile lor. Autobiograficul este convertit, printr-o viziune poetica, pornind de la o observatie realista, in experienta general si etern umana, in stare arhetipala. Calatoria în studiourile "Cinecitta" este un simplu pretext. Inaugurate la 21 aprilie 1937, studiourile au fost supranumite "Hollywoodul de pe Tibru", avand initial 12 platouri, 600.000 m.p. pentru exterioare, 16 sali de montaj, 6 sali de productie, un studio cinefonic, o instalatie pentru play-back, o sectie pentru dublaj. Patrunderea in acest univers fascinant se contureaza, se desfasoara si se finalizeaza ca un nemilos proces de demitizare, dar, paradoxal, cu note de iubire, de generozitate. Nimic nu este secret. Totul este dezvaluit. Cum se repeta, cum se construiesc decoruri, cum se filmeaza. Importanta este prezenta a doi actori, preferatii regizorului: Anita Ekberg si Marcello Mastroianni, filmati dupa 27 de ani de la debutul lor comun din La dolce vita (1960). Au imbatranit, s-au îngrasat, vocea li s-a schimbat. Dar sufletele lor au ramas tinere. Ele inca mai vibreaza, inca mai sunt capabile sa se emotioneze. Si Federico Fellini face acest gest de indepartare, mai bine spus de smulgere a mastilor, cu regret, dar cu poezie. Un sentiment al inevitabilei treceri, al eroziunii, al deteriorarii, al destramarii, dar cu incercarea zadarnica de a opri timpul in loc... DOAR ARTA ESTE ETERNA - pare a fi mesajul acestui film.
