A 10-a propunere pentru Academia de Film Americană, la categoria de cel mai bun film străin, din partea Greciei.
A patra nominalizare.
Ecranizarea piesei euripidiene de catre Michael Cacoyannis, a fost nominalizata la Premiile Academiei Americane la categoria de "cel mai bun film strain" in '78, pierzand cu un vot in favoarea La vie devant soi (1977).
Din mitologia greaca - actiunea in perioada Greciei Antice.
Piesele:
Ifigenia în Aulida - filmul de fata.
Grecii aflaţi în Aulida nu pot ridica ancora ca să plece spre Troia, fie din cauza vânturilor potrivnice, fie a mării prea liniştite. Oracolul a prezis însă că situaţia se va schimba numai dacă pe altarul zeiţei Artemis va fi sacrificată Ifigenia, fiica lui Agamemnon. Acesta din urmă se zbate între suferinţa de părinte şi datoria sa de a împlini voinţa zeilor.
In cele din urmă Agamemnon trimite să fie adusă Ifigenia, sub pretextul că acolo, în tabără, va fi măritată cu Ahile. In momentul în care marele preot este gata să taie gâtul fecioarei se petrece o minune: ea dispare de pe altar, iar in locul ei zace, cu gâtul tăiat, o căprioară de toată frumuseţea. Jertfa fusese primită, căci un vânt favorabil, pornit din senin, permite oastei elene să pornească pe mare.
Continuarea piesei:
Ifigenia în Taurida este o tragedie greacă de Euripide compusă
între 414 î.Hr.-412 î.Hr.
Înlocuită printr-o căprioară în momentul sacrificiului la Aulis / Aulida, Ifigenia este depusă de către Artemis în Taurida (actuala Crimeea). Acolo, a devenit preoteasă a zeiței și supusă a regelui Thoas. Potrivit riturilor barbare ale locului, îi incumbă să ducă la moarte pe orice străin care se aventurează în Taurida.
Însoțit de fidelul său tovarăș Pylade, Oreste, fratele Ifigeniei, acostează în Taurida. După consultarea oracolului lui Apollo de la Delphi, el a venit să fure statuia sacră a zeiței Artemis. Oracolul îi prezisese, într-adevăr, că zbuciumările sale – cauzate de uciderea mamei sale, Clitemnestra – vor lua sfârșit aducând înapoi statuia la Atena.
În cursul acțiunii lor, Oreste și Pylade sunt făcuți prizonieri. Ifigenia se pregătește să poruncească sacrificarea celor doi greci, când ea îl recunoaște într-unul din ei pe fratele său. Înșelând supravegherea lui Thoas, ea a evadat cu ei.
(sursa: wikipedia)
Iulidesprefilme
pe 16 Decembrie 2012 20:41
Irene Papas este o mare tragediană, înzestrată cu o încărcătură emoţională demnă de admiraţie.
xerses
pe 04 Iunie 2011 17:49
Cand am vazut acest film am fost extrem de impresionata de soarta Ifigeniei.
A patra nominalizare.
Ecranizarea piesei euripidiene de catre Michael Cacoyannis, a fost nominalizata la Premiile Academiei Americane la categoria de "cel mai bun film strain" in '78, pierzand cu un vot in favoarea La vie devant soi (1977).
Din mitologia greaca - actiunea in perioada Greciei Antice.
Piesele:
Ifigenia în Aulida - filmul de fata.
Grecii aflaţi în Aulida nu pot ridica ancora ca să plece spre Troia, fie din cauza vânturilor potrivnice, fie a mării prea liniştite. Oracolul a prezis însă că situaţia se va schimba numai dacă pe altarul zeiţei Artemis va fi sacrificată Ifigenia, fiica lui Agamemnon. Acesta din urmă se zbate între suferinţa de părinte şi datoria sa de a împlini voinţa zeilor.
In cele din urmă Agamemnon trimite să fie adusă Ifigenia, sub pretextul că acolo, în tabără, va fi măritată cu Ahile. In momentul în care marele preot este gata să taie gâtul fecioarei se petrece o minune: ea dispare de pe altar, iar in locul ei zace, cu gâtul tăiat, o căprioară de toată frumuseţea. Jertfa fusese primită, căci un vânt favorabil, pornit din senin, permite oastei elene să pornească pe mare.
Continuarea piesei:
Ifigenia în Taurida este o tragedie greacă de Euripide compusă
între 414 î.Hr.-412 î.Hr.
Înlocuită printr-o căprioară în momentul sacrificiului la Aulis / Aulida, Ifigenia este depusă de către Artemis în Taurida (actuala Crimeea). Acolo, a devenit preoteasă a zeiței și supusă a regelui Thoas. Potrivit riturilor barbare ale locului, îi incumbă să ducă la moarte pe orice străin care se aventurează în Taurida.
Însoțit de fidelul său tovarăș Pylade, Oreste, fratele Ifigeniei, acostează în Taurida. După consultarea oracolului lui Apollo de la Delphi, el a venit să fure statuia sacră a zeiței Artemis. Oracolul îi prezisese, într-adevăr, că zbuciumările sale – cauzate de uciderea mamei sale, Clitemnestra – vor lua sfârșit aducând înapoi statuia la Atena.
În cursul acțiunii lor, Oreste și Pylade sunt făcuți prizonieri. Ifigenia se pregătește să poruncească sacrificarea celor doi greci, când ea îl recunoaște într-unul din ei pe fratele său. Înșelând supravegherea lui Thoas, ea a evadat cu ei.
(sursa: wikipedia)