Părerea criticului
Recunosc, am un dinte impotriva lui Ken Loach. Filmele lui mi se par prea cautate, prea demonstrative, prea moralizatoare: am impresia ca o profesoara batranicioasa sta la spatele meu cu o nuia, hotarata sa se convinga la final ca mi-am invatat lectia. Prin urmare am intrat intr-o doara la It’s a free world..., stiind deja ca este o drama sociala despre imigrantii din Londra in cautarea unui loc de munca.

Iar surpriza a fost totala: filmul este bun, curgator si cu o morala extrem de subtila si usor digerabila, iar actrita din rolul principal (Kierston Wareing), ei bine, as fi vrut sa apara in absolut toate filmele din competitia de la Venetia, atat este de buna. Alaturi de vechiul sau colaborator, scenaristul Paul Laverty, Loach reabordeaza cateva dintre temele sale favorite in aceasta poveste bazata pe experientele unor imigranti ilegali din Londra, disperati sa-si gaseasca un loc de munca.

Acesta le este oferit de Angie (Wareing), o blonda sexy care, cand este data afara de la compania de resurse umane unde lucra, decide sa-si deschida propria afacere, specializata pe gasirea locurilor de munca pentru imigranti. Impreuna cu colega sa de apartament Rose (Juliet Ellis) si cateva ajutoare masculine care se pierd in valurile de estrogen, Angie isi da seama foarte repede ca nu va rezista pe o piata cu o concurenta acerba daca face totul ca la carte. Prin urmare ilegalitatile si fentarile regulamentelor curg in cascada, transformand-o pe Angie intr-un fel de Robin Hood al pietei muncii, ceea ce nu poate decat adauga la pitorescul personajului. Iar costumul de motociclist negru si mulat pe formele ei generoase ajuta mult atentia spectatorului.

Dar chiar si cu o bomba sexy pe ecran, filmele lui Loach nu sunt povesti de adormit copiii, prin urmare lucrurile trebuie sa se inrautateasca in aceasta lume libera (de remarcat punctele de suspensie de la final). Angie, prinsa la mijloc intre ambitie ("am sa le-o trag eu lor!") si pretentiile familiei, devine mai dura decat trebuie si incepe sa ia decizii gresite. Scenaristul ii intinde capcana dupa capcana, iar Angie pica imediat in ele, ceea ce face evolutia personajului prea previzibila, chiar daca surprizele nu lipsesc nici ele.

Cu intermezzo-uri amuzante oferite de personalitatea efervescenta a actritei si suficienta tensiune pentru a nu te uita nici macar o data la ceas pe parcursul celor aproape doua ore, It’s a Free World... este unul dintre cele mai bune filme din ultimii ani ale harnicului Ken Loach, chiar daca sunt putine sanse sa castige ceva la aceasta editie a festivalului de la Venetia.