Părerea criticului
În 2008 Călătorie spre centrul Pământului lua pe nepregătite spectatorul român, încă neobişnuit cu efectele 3D. Filmul cu Brendan Fraser a fascinat o mulţime dintre conaţionalii noştri, ajungând cea mai vizionată premieră a anului. Din păcate continuarea Călătoria 2: Insula misterioasă nu mai beneficiază de avantajele deschizătorului de drumuri şi, deşi are efecte 3D bine gândite, scenariul pueril şi decorurile "familiare" (Hawaii) s-ar putea să nu mai atragă atât de mulţi spectatori în cinematografe.
Cu toate acestea, Călătoria 2 poate primi eticheta de "entertainment pentru întreaga familie": are energie, este colorat, pune la loc de cinste valorile familiei şi relaţiile din membrii acesteia şi chiar te mai face să râzi din când în când. Ne-ar fi plăcut doar ca aventurile personajelor să aibă mai multă substanţă şi să nu fie doar un pretext pentru peisaje împădurite, urmăriri şi efecte 3D.
Aşa cum îţi spune şi titlul, filmul este inspirat de romanul lui Jules Verne Insula misterioasă. Ideea este că insula există în realitate, ascunsă de furtuni şi cicloane cărora nu le poate supravieţui nimeni. Asta până când tânărul Sean (acelaşi Josh Hutcherson) se hotărăşte să-şi caute bunicul (Michael Caine), despre care e convins că a descoperit insula. Cu tatăl vitreg Hank (Dwayne Johnson, că lui Brendan Fraser i s-a acrit de Jules Verne) pe post de bodyguard, specialist în cifruri, cartograf, antrenor în cucerit puştoaice (Vanessa Hudgens) şi geolog de serviciu. Asta deşi Hank este în viaţa de zi cu zi doar constructor...
Nu te duci la un astfel de film pentru scenariu, dar îţi garantăm că-ţi doreşti mai mult decât elefanţi pitici, şopârle uriaşe şi vulcani în flăcări. De fapt iată cum se întâmplă lucrurile în Călătoria 2: "a, trebuie să ajungem acolo departe? păi hai să încălecăm albinele astea uriaşe care se plimbă întâmplător pe-aici şi de-abia aşteaptă să ne ducă!" Cum ziceam, povestea e doar pretext.
Am apreciat calităţile vocale ale lui Dwayne Johnson, iar "pec pop"-ul lui a dus la una dintre cele mai trăsnite şi hilare secvenţe văzute în ultima vreme la cinema. Favoritul dintre personaje rămâne Gabato, interpretat cu aplomb de deliciosul Luis Guzmán.
Cu toate acestea, Călătoria 2 poate primi eticheta de "entertainment pentru întreaga familie": are energie, este colorat, pune la loc de cinste valorile familiei şi relaţiile din membrii acesteia şi chiar te mai face să râzi din când în când. Ne-ar fi plăcut doar ca aventurile personajelor să aibă mai multă substanţă şi să nu fie doar un pretext pentru peisaje împădurite, urmăriri şi efecte 3D.
Aşa cum îţi spune şi titlul, filmul este inspirat de romanul lui Jules Verne Insula misterioasă. Ideea este că insula există în realitate, ascunsă de furtuni şi cicloane cărora nu le poate supravieţui nimeni. Asta până când tânărul Sean (acelaşi Josh Hutcherson) se hotărăşte să-şi caute bunicul (Michael Caine), despre care e convins că a descoperit insula. Cu tatăl vitreg Hank (Dwayne Johnson, că lui Brendan Fraser i s-a acrit de Jules Verne) pe post de bodyguard, specialist în cifruri, cartograf, antrenor în cucerit puştoaice (Vanessa Hudgens) şi geolog de serviciu. Asta deşi Hank este în viaţa de zi cu zi doar constructor...
Nu te duci la un astfel de film pentru scenariu, dar îţi garantăm că-ţi doreşti mai mult decât elefanţi pitici, şopârle uriaşe şi vulcani în flăcări. De fapt iată cum se întâmplă lucrurile în Călătoria 2: "a, trebuie să ajungem acolo departe? păi hai să încălecăm albinele astea uriaşe care se plimbă întâmplător pe-aici şi de-abia aşteaptă să ne ducă!" Cum ziceam, povestea e doar pretext.
Am apreciat calităţile vocale ale lui Dwayne Johnson, iar "pec pop"-ul lui a dus la una dintre cele mai trăsnite şi hilare secvenţe văzute în ultima vreme la cinema. Favoritul dintre personaje rămâne Gabato, interpretat cu aplomb de deliciosul Luis Guzmán.
