King of the Hill (1993)

Chiar dacă o să fac notă discordantă, o să fiu onest - filmul ăsta s-a chinuit să transmită ceva, dar n-a făcut-o deloc bine, nici măcar n-a avut vreun rost. Pare un episod fără cap și fără coadă, cu destule personaje care n-au niciun rol real pe acolo (polițistul care e un idiot, fata de la lift și chiar portarul hotelului), dar cu toate astea foarte bun rolul puștiului în jurul căruia se învârte tott filmul, însă firea sa adaptivă, neafectată de situație, un improvizator și optimist, elev strălucitor născut într-o familie grea de tot (cu un tată ratat căruia nu ii ardea de muncă, ci tot fenta o zi cu alta + o mamă bolnavă psihic). În esență, filmul e puțin trist pentru că arată cum trebuie să se descurce încă de mic un copil născut într-o zonă rău famată, unde totul e contra lui și cum diferența adâncă de clasă socială îl obligă să se prezinte drept altcineva ca să nu fie marginalizat. Dar departe de a fi un film dramatic! Băiatul chiar e un tip descurcăreț, simpatic, care te face să nu empatizezi neapărat cu situația lui cât să-l apreciezi pentru cum se descurcă. Singurele momente mai emoționante sunt cele în care e chinuit de foame dar și bucuria de la final de a fi reușit cu familia reunită să ajungă la mai bine. Ciudat să-l văd și pe Pianist într-un rol de vagabond, dar nu salvează impresia generală a filmului, care este unul de duzină, nu înțeleg de unde atâtea aprecieri atât de bune. Cu tot respectul..

M-a impresionat in mod deosebit cum a jucat Jesse Bradford.

filmul e foarte emotionant si realist , chiar mi-a placut mult.

"King of the Hill" este un film emoţionant despre un copil fără copilărie, silit să se descurce singur în urma sărăciei adusă în familia sa de Marea Criză Economică din '29-'33. Copilul rămâne tot mai singur în faţa unei lumi crude pe măsură ce fratele său mai mic este dus să stea la un unchi, mama sa este internată într-un sanatoriu de tuberculoşi, tatăl său se angajează ca vânzător ambulant şi dispare, vecinii sunt evacuaţi sau se sinucid, prietena sa se mută în alt oraş, iar prietenul său mai mare este arestat pentru furt. Greutăţile se agravează după ce directorul hotelului unde locuia cu chirie hotărăşte să-l evacueze. Copilul nu cedează şi continuă să lupte pentru a fi găsit în acelaşi loc de membrii familiei sale în situaţia în care unul dintre ei s-ar întoarce să-l caute.

Filmul este dramatic, punând accentul pe marginalizarea copilului de către colegii de şcoală proveniţi din familii mai înstărite, pe simpatia profesorilor faţă de el sau pe răutatea poliţistului, a băcanului şi a proprietarului camerei unde locuia întreaga familie. În ciuda poveştii emoţionante, a reconstituirii cu fineţe a atmosferei orăşeneşti din acei ani, a unor tonuri în sepia şi a unor interpretări bune (printre interpreţi se află şi Adrien Brody într-un rol secundar), filmul nu excelează totuşi în redarea conflictelor, reluând clişeele specifice Hollywood-ului.

Am urmărit filmul, mi s-a părut realist, emoţionant...

Este o lectie de viata .. un film emotionant .. din toate punctele de vedere ..

Filmul este extraordinar, o lupta pentru supravietuire dusa de un copil, un copil care da o lectie de comportament adultilor, dar si spectatorului!
Este unul dintre cele mai bune roluri al lui Jesse Bradford, la doar 14 ani! Si nici Soderbergh nu se dezminte, reusind sa creeze o atmosfera aparte. De remarcat scena in care Lester (Adrien Brody) fuge dupa masina in care se afla Aaron. La un moment dat Lester fuge pe un fundal parca luat de pe un tablou impresionist...
V-am povestit destul. Mai bine luati filmul si uitati-va la el!

un film extraordinar , mie mi-a placut ff mult , cat despre copilul jesse bradford ... ce sa spun ... F FRUMOS SI F TALENTAT.un film pe care il revad cu mare placere de fiecare data si il recomand tuturor - merita vazut !!!!