Pe la jumătatea filmului, un domn din rîndurile de mai în față se ridică și pleacă în liniște deplină, fără să deranjeze spectatorii care încă vizionau filmul. Acel domn nu este același domn care scrie recenzia de față, dar, recunosc, aș fi vrut să fie așa. Am stat pînă la sfîrșit, altfel nu mi-aș fi permis să scriu această recenzie.
Efecte? 10/10. E clar muncă de mare artist CGI și actori antrenați pentru așa ceva.
Scenariul filmului nu cred că știa foarte bine ce își dorește să realizeze, abia ultimele zece minute parcă promit o frîntură de explorare filosofică. Cred că terminaseră scenariul și au zis „auzi? ăsta e cam action flick, ce ne facem?” „da, ai dreptate! hai să băgăm un fel de debate la final să-i întărîtăm cumva și gata”. Poftim!
Eu cred că al doilea film al acestei noi trilogii are să fie foarte bun, dar dacă mă întrebați pe mine, acest film trebuia să înceapă acolo unde se încheie. Nu cred că este un film rău, dar atunci cînd am o trilogie completă de filme din această serie cu care pot compara... se simte altfel...
user-5c8bfba2e40a4
pe 14 Mai 2024 23:34
De-abia așteptăm să apară, căci filmele anterioare din serie mi-au plăcut toate (inclusiv deschizătoare de drum din anii 70, parca, remarcabile chiar și acum). Și ma bucur sa spun ca am urmărit cu plăcere și acest "episod". Finalul ne promite și o continuare. O noua așteptare...
user-62f9534390c84
pe 14 Mai 2024 21:58
Mda și eu doar ce l am văzut.Mi s a părut foarte bun sincer dar mai spre sfârșitul filmului mai visam la ceva acțiune .....Sper sa i facă neapărat o continuare evident cu aceleași personaje principale
user-66407b55c5ac3
pe 12 Mai 2024 11:20
Nu merita vazut,pierdere de timp...total diferit de cele dinaintea lui....stati acasa la Netflix.
R_Afc
pe 11 Mai 2024 13:55
Sîntem în fața unei serii impresionante care a luat frecvent decizii narative mari și nu s-a temut să intre în cotloanele întunecate și tragice pentru a atinge un subtext bogat despre neajunsurile umanității. Mult peste săbiuțele laser din „Star Wars” și urechiușele alungite din „Star Trek”.
„Regatul planetei maimuțelor” lui Wes Ball este o continuare a poveștii începute cu „Invazia” din 2011, dar abandonează complet tradiția care a făcut din această serie să fie distinctivă și interesantă. În schimb, realizarea domnului Minge este concepută ca fiind începutul unei noi povești cu personaje scoase din țiplă, în dulcele stil clasic popcornian de a face profit cu orice preț. Mult umflat și insipid, conceput mai mult pentru publicul în trening.
Plasat după încheierea filmului „Războiul” din 2017, proaspăta producție îl urmărește pe Noa, o maimuță care trăiește într-un sat liniștit. Din nefericire pentru Noa, satul său intră în vizorul trupelor aparținînd lui Proximus Caesar, care incendiază cătunul, răpind și ucicînd aproape toți locuitorii. Noa supraviețuiește atacului și pornește în căutarea clanului său capturat, doar pentru a se intersecta cu înțeleptul urangutan Raka și cu o tînără femeie umană în persoana Freyei Allan, care este adevărata țintă a forțelor lui Proximus.
Noa este un personaj schematic, parcă a fost scris cu creierul unei gorile. Sînt puține lucruri care îl definesc, iar călătoria sa nu oferă nicio perspectivă suplimentară asupra a ceea ce-și dorește sau are nevoie. În schimb, el funcționează mai mult ca un surogat stîngaci al publicului, care ne deplasează prin această lume post-Cezar pentru a afla despre adevărurile sale. Nu există convingeri de bază pentru acțiunile sale. Într-unul dintre momentele mai penibile ale filmului, Noa își recapătă farmecul reafirmându-și credința în „lege”, doar că nu ne este explicat impactul pe care acea lege l-a avut asupra lui sau cum l-a afectat. Cînd Cezar îi spune lui Koba: „Nu ești maimuță” în „Revoluție” (2014), această replică are o greutate semnificativă pentru busola morală a lui Cezar. Pentru Noa, legea înseamnă pur și simplu că Proxmius, un tip pe care tocmai l-a cunoscut, este rău, o interpretare de tipul procurorilor DNA de pe meleagurile noastre.
Nu există nicio idee îndrăzneață în toată povestea și nici o decizie narativă care să șocheze vreun public. Avem o distopie banală ale cărei origini le-am putea reține, dar ale cărei momente de învățare și elemente de „speranță pentru un viitor mai bun” sunt abandonate în timp ce privim maimuțele cum se urcă după ouă de vultur și după libertatea lor și cum urmăresc și se luptă cu gorilele uriașe pentru o noțiune neclară de „libertate”.
Originalul „Planeta maimuțelor” îți cere să accepți o grămadă de actori îmbrăcați în costume de maimuțe, iar apoi să-i crezi atît de mult, încît să fii cu adevărat șocat că au moștenit Pămîntul din cauza nebuniei omului. Acestea sînt filme care nu se tem să deprime publicul, dar „Regatul” preferă să-și joace povestea cît mai sigur și să-l îndoape pe spectator cu calorii pentru vizionarea impresionatului CGI. Încercarea de a copleși publicul cu artificii este un substitut lamentabil pentru personajele detaliate și conflictele bine gîndite care populează intrările anterioare ale seriei.
Phantom_sub
pe 09 Mai 2024 23:18
Am ieșit de la filmul Planeta Maimuțelor: Noul Regat / Kingdom...
Foarte bun pe partea de efecte CGI, scenografie, construirea lumii, acțiune. Pe partea de personaje cam a scârțâit pentru mine. Și nu mă refer la actori, mai mult la regie. Actorii au fost buni pe ceea ce li s-a oferit. Și antagonistul nu mi s-a părut convingător/ amenințător.
dany6960
pe 09 Mai 2024 20:31
Daca vreti sa vedeti ce mai fac maimutele, si nu cele din politica romaneasca, trebuie musai sa vedeti filmul Noul Regat. Un film de popcorn cu multe maimutareli, ca tot e an electoral, cu zebre, vulturi, cai si oameni. Si la final va doresc vizionare placuta si nu uitati: VOTATI MAIMUTA!
Efecte? 10/10. E clar muncă de mare artist CGI și actori antrenați pentru așa ceva.
Scenariul filmului nu cred că știa foarte bine ce își dorește să realizeze, abia ultimele zece minute parcă promit o frîntură de explorare filosofică. Cred că terminaseră scenariul și au zis „auzi? ăsta e cam action flick, ce ne facem?” „da, ai dreptate! hai să băgăm un fel de debate la final să-i întărîtăm cumva și gata”. Poftim!
Eu cred că al doilea film al acestei noi trilogii are să fie foarte bun, dar dacă mă întrebați pe mine, acest film trebuia să înceapă acolo unde se încheie. Nu cred că este un film rău, dar atunci cînd am o trilogie completă de filme din această serie cu care pot compara... se simte altfel...
„Regatul planetei maimuțelor” lui Wes Ball este o continuare a poveștii începute cu „Invazia” din 2011, dar abandonează complet tradiția care a făcut din această serie să fie distinctivă și interesantă. În schimb, realizarea domnului Minge este concepută ca fiind începutul unei noi povești cu personaje scoase din țiplă, în dulcele stil clasic popcornian de a face profit cu orice preț. Mult umflat și insipid, conceput mai mult pentru publicul în trening.
Plasat după încheierea filmului „Războiul” din 2017, proaspăta producție îl urmărește pe Noa, o maimuță care trăiește într-un sat liniștit. Din nefericire pentru Noa, satul său intră în vizorul trupelor aparținînd lui Proximus Caesar, care incendiază cătunul, răpind și ucicînd aproape toți locuitorii. Noa supraviețuiește atacului și pornește în căutarea clanului său capturat, doar pentru a se intersecta cu înțeleptul urangutan Raka și cu o tînără femeie umană în persoana Freyei Allan, care este adevărata țintă a forțelor lui Proximus.
Noa este un personaj schematic, parcă a fost scris cu creierul unei gorile. Sînt puține lucruri care îl definesc, iar călătoria sa nu oferă nicio perspectivă suplimentară asupra a ceea ce-și dorește sau are nevoie. În schimb, el funcționează mai mult ca un surogat stîngaci al publicului, care ne deplasează prin această lume post-Cezar pentru a afla despre adevărurile sale. Nu există convingeri de bază pentru acțiunile sale. Într-unul dintre momentele mai penibile ale filmului, Noa își recapătă farmecul reafirmându-și credința în „lege”, doar că nu ne este explicat impactul pe care acea lege l-a avut asupra lui sau cum l-a afectat. Cînd Cezar îi spune lui Koba: „Nu ești maimuță” în „Revoluție” (2014), această replică are o greutate semnificativă pentru busola morală a lui Cezar. Pentru Noa, legea înseamnă pur și simplu că Proxmius, un tip pe care tocmai l-a cunoscut, este rău, o interpretare de tipul procurorilor DNA de pe meleagurile noastre.
Nu există nicio idee îndrăzneață în toată povestea și nici o decizie narativă care să șocheze vreun public. Avem o distopie banală ale cărei origini le-am putea reține, dar ale cărei momente de învățare și elemente de „speranță pentru un viitor mai bun” sunt abandonate în timp ce privim maimuțele cum se urcă după ouă de vultur și după libertatea lor și cum urmăresc și se luptă cu gorilele uriașe pentru o noțiune neclară de „libertate”.
Originalul „Planeta maimuțelor” îți cere să accepți o grămadă de actori îmbrăcați în costume de maimuțe, iar apoi să-i crezi atît de mult, încît să fii cu adevărat șocat că au moștenit Pămîntul din cauza nebuniei omului. Acestea sînt filme care nu se tem să deprime publicul, dar „Regatul” preferă să-și joace povestea cît mai sigur și să-l îndoape pe spectator cu calorii pentru vizionarea impresionatului CGI. Încercarea de a copleși publicul cu artificii este un substitut lamentabil pentru personajele detaliate și conflictele bine gîndite care populează intrările anterioare ale seriei.
Foarte bun pe partea de efecte CGI, scenografie, construirea lumii, acțiune. Pe partea de personaje cam a scârțâit pentru mine. Și nu mă refer la actori, mai mult la regie. Actorii au fost buni pe ceea ce li s-a oferit. Și antagonistul nu mi s-a părut convingător/ amenințător.