Un film despre o persoana respectata, care însă suferă mintal. M-am bucurat când s-a terminat. Nu îl recomand decat celor care iubesc horror - ul, pentru ca ei au tăria de a vedea scene care dezgusta.
xenopol_david_alexandru
pe 18 Iunie 2022 11:11
Este un film deosebit,fara indoiala desi la unele scene preferam sa contamplu tavanul.Nu am citit cartea dar presupun ca a existat o sursa reala de inspiratie,de la vreun spital de profil unde se gasesc "de toate". Acest fapt motiveaza cautarea unei explicatii si nu am gasit-o decat in Crestinism.
Mihai_Moise
pe 07 Octombrie 2021 12:18
Sincer, as fi vrut sa-i dau mai multe stele, dar, prima senzație a fost de oarecare mediocritate, în ciuda unor scene destul de șocante. Din păcate...
Exista mai multe filme la care m-am raportat când l-am catalogat și primele titluri venite în minte sunt "Black swan" și "The Machinist".
N-am citit cartea, deși zace în biblioteca mea de niște ani(nu i-a venit timpul încă), însă sunt sigur ca se putea lucra un pic mai mult la povestea de pe ecran.
Da, Isabelle Hupert joaca foarte bine, la fel și protagonistul care ii da viata peste cap (o formulare clasica, viata Erikai având deja destule accente patologice), însă cred ca e prea puțin, prea sărăcăcioasa exprimarea lui Haneke, comparativ cu "Panglica albă ", spre exemplu.
Si, ca să reiau concluzia unei comentatoare, nu l-as revedea din prea multe motive...
Cretzulynne
pe 13 Iulie 2019 08:59
A 25-a propunere pentru Academia de Film Americană, la categoria de cel mai bun film străin, din partea Austriei.
Nu a fost nominalizat.
borisvultur
pe 28 Februarie 2018 21:45
Revăd filmul .care așează o linie tranșantă între aparență și realitate. La final, profesoara realizează că a gândit „eronat ” scenariul sado-maso, că, de fapt, avea nevoie și de sentiment. Își înfige cuțitul în piept, afirmând „calea sângelui”, drumul singurătății, al lipsei de iubire,
lili22
pe 18 Februarie 2018 12:28
Filmele lui Haneke sunt foarte bune dar acesta e cel mai socant dintre toate.Nu l-as putea revedea.Interpretare foarte buna din partea a trei mari actori.Si-au meritat premiile.
sabinalin
pe 26 Mai 2016 22:56
Probabil ca scandalul ar fi fost prea mare daca un astfel de film ar fi primit Palme d'Or asa ca juriul a ales sa-i recunoasca valoarea acordandu-i alte trei premii importante. Absolut logice recompensele pentru Benoit Magimel si Isabelle Huppert, probabil ca daca ar fi existat si premii pentru roluri secundare ar fi primit unul si Annie Girardot, impresionanta aici in rolul unei mame care poarta o mare parte din vina pentru ce a ajuns fiica ei ( bineinteles, nu pe plan profesional), ceea ce am vazut mult mai tarziu in "Pozitia copilului" e dulceata de trandafiri. Haneke nu se dezminte, e acelasi pe care il stiam din alte trei remarcabile filme ale sale, astept cu interes o noutate de la el, deocamdata e tacut de la "Amour" incoace.
bitter_moon
pe 01 August 2015 11:50
Un film pe care nu ȋl recomand decât cinefililor cu stomac și nervi tari și cu mintea deschisă, apţi a ȋnţelege că bolile psihice au diverse forme de manifestare. Deși pretind că dispun de aceste trăsături, nici eu nu l-aș revedea.
Cu toate acestea, molipsită de masochismul din subiect, mă ȋncumet să citesc cartea care a stat la baza ecranizării. Cu atât mai mult cu cât sunt convinsă că autoarea ei – Elfriede Jelinek - ȋncununată cu Premiul Nobel pentru creaţia ei literară și altele asemenea, a experimentat o parte din aceste trăiri.
Sper astfel să ȋnţeleg mai bine ce resorturi ȋmping o fiinţă aparent normală ȋn asemenea zone ale degradării umane, căci sub acest aspect, opera cinematografică te lasă ȋn final cu niște ȋntrebări fără răspuns. „Compensează” cu bogăţia unor detalii fără de care aș fi putut trăi fără să mă simt o ignorantă, mai ales că scenele respective depășesc domeniul filmului ca formă de exprimare artistică. Haneke și a sa lipsă de menajamente…
linde-mona
pe 13 Ianuarie 2015 22:39
E bun filmul, dar nu se compara cu cartea. Va recomand sa cititi cartea, sigur o sa va placa mai mult. Este mult mai bine relatata povestea ei si trairile
into_the_labyrinth
pe 31 Mai 2013 20:30
Ultima jumătate de oră a filmului a reuşit cu adevărat să mă dezguste, nu doar din pricina durităţii, ci mai ales fiindcă story-ul apare ca unul total forţat, necredibil. Mai rău, pare făcută de un regizor amator, asta în pofida faptului că până atunci Haneke şi-a arătat clasa, construind o poveste întortocheată şi destul de sensibilă, deşi a recurs la mixarea cinematografiei cu erotismul explicit. Isabelle Huppert este fenomenală în rolul profesoarei exigente, sarcastice, refulate şi întrucâtva neadaptate, având o mimică de zile mari. Preferinţele intime bizare ale pianistei vor pune serios la încercare relaţia sa cu noul elev - contorsionată şi tensionată, la fel ca şi viaţa de artist, cam aceasta este ideea de bază. Însă e păcat că o idee bună este realizată prost, mai ales către final.
stalex
pe 10 Februarie 2013 00:29
Inainte sa vad filmul, nu am stiut ca este facut dupa romanul Elfridei Jelinek; daca stiam, nu cred ca as mai fi fost tentat sa-l vad - spre pierderea mea. Nu e doar o situatie de "filmul bate cartea", ci o dovada de mare maiestrie din partea lui Haneke. N-as fi crezut ca poate iesi ceva macar digerabil din porcaria de roman al unei scriitoare care probabil nu intelege nici ea, cum nu intelege nimeni altcineva, de ce-a luat premiul Nobel. Regizorul, desi urmareste in mare firul cartii, schimba cate ceva "pe ici pe colo, prin punctele esentiale", si ii iese un film chiar reusit. Un mare merit il are si Isabelle Huppert, cu o interpretare de nota 10 intr-un rol foarte dificil.
cosmin_kedii
pe 20 Ianuarie 2013 13:58
Acest film poate fi numit o capodoperă, indiferent de complot, regizorul a știut să facă privitorul să tremure de emoție
AnalyticVision
pe 24 Decembrie 2012 16:10
Am plasat La Pianiste pe locul 7 in topul filmelor lui Michael Haneke http://discerne.wordpress.com/2012/12/20/top-michael-haneke/ . Michael Haneke e unul din regizorii mei preferati: http://discerne.wordpress.com/2012/12/17/michael-haneke/ .
margott
pe 27 Noiembrie 2011 16:05
Un film intr-o nota cam falsa, facut mai mult sa socheze, elemente sado-maso, nebunie si muzica. Nota bene pentru Isabelle Huppert a carei imobilitate faciala o recomanda pentru roluri care implica suferinta si emotii puternice.
BaetuAndrei
pe 14 Martie 2011 09:42
Academia Europeană de Film (2001) - Cea mai bună actriţă într-o dramă: Annie Girardot
Cannes (2001) - Cea mai bună actriţă într-o dramă: Isabelle Huppert
Cannes (2001) - Cel mai bun actor într-o dramă: Benoît Magimel
Cannes (2001) - Marele Premiu al Juriului: Michael Haneke
Premiul Cezar (2002) - Cea mai bună actriţă în rol secundar: Annie Girardot
Academia Europeană de Film (2001) - Cel mai bun film , nominalizat: Veit Heiduschka
Academia Europeană de Film (2001) - Cel mai bun regizor , nominalizat: Michael Haneke
Academia Europeană de Film (2001) - Cea mai bună prestaţie masculină , nominalizat: Benoît Magimel
Academia Europeană de Film (2001) - Cel mai bun scenariu , nominalizat: Michael Haneke
Cannes (2001) - Palmierul de Aur , nominalizat: Annie Girardot
Premiul BAFTA (2002) - Cel mai bun film străin , nominalizat: Veit Heiduschka, Michael Haneke
Premiul Cezar (2002) - Cea mai bună prestaţie feminină , nominalizat: Isabelle Huppert
Adaptare după romanul lui Elfriede Jelinek,"Profesoara de pian".
Erika Kohut predă la Conservatorul din Viena, fiind destul de aspră şi crudă cu elevii ei. În paralel cu viaţa aceasta sobră, ea are una secretă. După ore vizitează des un cinematograf porno dintr-o zonă rău famată sau urmăreşte în drive-in cum fac cuplurile dragoste în maşină.Acasă are o relaţie de dragoste-ură cu mama ei posesivă şi sâcâitoare, cu care mai împarte şi la 40 de ani acelaşi pat. Walter, un frumos student la ingineri, se dovedeşte a fi un pianist talentat. La avansurile acestuia, Erika îi lasă pe pian o listă cu condiţii sado-masochiste, care-l fac pe el să bată în retragere. Aţâţat totuşi, el se duce la ea acasă, o închide pe mamă în dormitor, iar pe prosefoară o bate şi o violează.
Haruka
pe 06 Ianuarie 2010 23:54
Am vazut filmul acum cativa ani. Detaliile nu le mai tin minte dar pot spune ca atunci cand ai o mama ca a ei nu-i prea greu sa ajungi iubitoare/dependenta de trairi extreme.
pe 17 August 2008 02:14
filmul este o combinatie ciudata intre arta si instincte duse la extrem.mie mi s-a parut foarte bine gandit si mai ales foarte bine interpretat.sufletul Erikai pare pana la urma extrem de complicat, cutitul infipt in inima este un gest care o suprapune dorintelor sexuale .
Exista mai multe filme la care m-am raportat când l-am catalogat și primele titluri venite în minte sunt "Black swan" și "The Machinist".
N-am citit cartea, deși zace în biblioteca mea de niște ani(nu i-a venit timpul încă), însă sunt sigur ca se putea lucra un pic mai mult la povestea de pe ecran.
Da, Isabelle Hupert joaca foarte bine, la fel și protagonistul care ii da viata peste cap (o formulare clasica, viata Erikai având deja destule accente patologice), însă cred ca e prea puțin, prea sărăcăcioasa exprimarea lui Haneke, comparativ cu "Panglica albă ", spre exemplu.
Si, ca să reiau concluzia unei comentatoare, nu l-as revedea din prea multe motive...
Nu a fost nominalizat.
Cu toate acestea, molipsită de masochismul din subiect, mă ȋncumet să citesc cartea care a stat la baza ecranizării. Cu atât mai mult cu cât sunt convinsă că autoarea ei – Elfriede Jelinek - ȋncununată cu Premiul Nobel pentru creaţia ei literară și altele asemenea, a experimentat o parte din aceste trăiri.
Sper astfel să ȋnţeleg mai bine ce resorturi ȋmping o fiinţă aparent normală ȋn asemenea zone ale degradării umane, căci sub acest aspect, opera cinematografică te lasă ȋn final cu niște ȋntrebări fără răspuns. „Compensează” cu bogăţia unor detalii fără de care aș fi putut trăi fără să mă simt o ignorantă, mai ales că scenele respective depășesc domeniul filmului ca formă de exprimare artistică. Haneke și a sa lipsă de menajamente…
Cannes (2001) - Cea mai bună actriţă într-o dramă: Isabelle Huppert
Cannes (2001) - Cel mai bun actor într-o dramă: Benoît Magimel
Cannes (2001) - Marele Premiu al Juriului: Michael Haneke
Premiul Cezar (2002) - Cea mai bună actriţă în rol secundar: Annie Girardot
Academia Europeană de Film (2001) - Cel mai bun film , nominalizat: Veit Heiduschka
Academia Europeană de Film (2001) - Cel mai bun regizor , nominalizat: Michael Haneke
Academia Europeană de Film (2001) - Cea mai bună prestaţie masculină , nominalizat: Benoît Magimel
Academia Europeană de Film (2001) - Cel mai bun scenariu , nominalizat: Michael Haneke
Cannes (2001) - Palmierul de Aur , nominalizat: Annie Girardot
Premiul BAFTA (2002) - Cel mai bun film străin , nominalizat: Veit Heiduschka, Michael Haneke
Premiul Cezar (2002) - Cea mai bună prestaţie feminină , nominalizat: Isabelle Huppert
Adaptare după romanul lui Elfriede Jelinek,"Profesoara de pian".
Erika Kohut predă la Conservatorul din Viena, fiind destul de aspră şi crudă cu elevii ei. În paralel cu viaţa aceasta sobră, ea are una secretă. După ore vizitează des un cinematograf porno dintr-o zonă rău famată sau urmăreşte în drive-in cum fac cuplurile dragoste în maşină.Acasă are o relaţie de dragoste-ură cu mama ei posesivă şi sâcâitoare, cu care mai împarte şi la 40 de ani acelaşi pat. Walter, un frumos student la ingineri, se dovedeşte a fi un pianist talentat. La avansurile acestuia, Erika îi lasă pe pian o listă cu condiţii sado-masochiste, care-l fac pe el să bată în retragere. Aţâţat totuşi, el se duce la ea acasă, o închide pe mamă în dormitor, iar pe prosefoară o bate şi o violează.