Cea mai recentă lucrare a controversatului artist vizual Erwin Olaf, THE EVOCATION OF SADNESS, e un omagiu stilizat adus lui Luchino Visconti. Suntem în sec. 19. O tânără de familie nobilă e înconjurată de oameni din momentul în care se trezește. Resemnată, își duce la bun sfârșit ritualul matinal, în timpul căruia trei servitoare o îmbracă și o piaptănă. Pe măsură ce ziua înaintează, devine din ce în ce mai paranoică. Oamenii pe care ea îi vede nu sunt neobservați de ceilalți. Sau, oare e într-adevăr supravegheată? Subiectul filmului lui Erwin Olaf devine chiar procesul realizării unui film. Spulberând iluzia, el analizeaza însăși natura cinema-ului
Spre deosebire de hollywoodianul The Truman Show, unde protagonistul e singurul care nu știe că trăiește într-un spectacol de televiziune, Sophie e singura care vede într-o țară a orbilor.