Un han din secolul al XIX-lea pustiu, înconjurat de zăpadă, ademenește călătorii rataciti.
Printre acestia sunt si patru barbati si doua doamne, care mergeau intr-o diligenta si care, din cauza intunericului si a furtunii ce se iscase , au fost nevoiti sa poposeasca pentru a petrece noaptea la han. In afara lor mai bat la poarta hanului si un calugar impreuna cu un novice.
Ceea ce nu stiu nici unul din cei ce se opresc la acest han, este ca popasul este ultimul din viata lor. La fel ca si in Arsenic And Old Lace, si aici finalul este moartea, numai ca in filmul frantuzesc scopul este unul mult mai meschin.
Atmosfera sumbra este salvata de regizor prin distributie, caci acel calugar ce va incerca sa schimbe cursul lucrurilor, fara a trada secretul de confesiune, este jucat de Fernandel.
Si de aici incepe totul. O critica fina a falsei moralitati a bogatasilor, ipocrizia si lipsa de scrupule a tuturor, fie ei calugari, bogatasi sau fete neprihanite.
Ironia acida la adresa colectelor facute de monahi, a confesiunilor ascultate cu servetul legat de gat si cu gandul la mancarea lasata pe masa,
Umorul negru al regizorului este prezent pana in finalul filmului
Insasi faptul ca l-a pus pe Yves Montand, celebru cantaret de variete si cabaret sa propovaduiasca credinta si virtutea, este o mostra de ironie la adresa bisericii.
Relatiile intre, deja vedeta, Fernandel si regizorul Claude Autant-Lara au fost foarte tensionate, caci filmul avea accente anticlericale ceea ce contravenea convingerilor actorului. De altfel ca o anecdota, regizorul spunea ca l-a fortat pe Fernandel sa faca unul din cele mai bune filme din cariera sa de actor.
cosmin742000
pe 23 Septembrie 2012 11:43
O comedie de moravuri excelenta , care pare mai degraba inspirata din Moliere decat din Balza
Printre acestia sunt si patru barbati si doua doamne, care mergeau intr-o diligenta si care, din cauza intunericului si a furtunii ce se iscase , au fost nevoiti sa poposeasca pentru a petrece noaptea la han. In afara lor mai bat la poarta hanului si un calugar impreuna cu un novice.
Ceea ce nu stiu nici unul din cei ce se opresc la acest han, este ca popasul este ultimul din viata lor. La fel ca si in Arsenic And Old Lace, si aici finalul este moartea, numai ca in filmul frantuzesc scopul este unul mult mai meschin.
Atmosfera sumbra este salvata de regizor prin distributie, caci acel calugar ce va incerca sa schimbe cursul lucrurilor, fara a trada secretul de confesiune, este jucat de Fernandel.
Si de aici incepe totul. O critica fina a falsei moralitati a bogatasilor, ipocrizia si lipsa de scrupule a tuturor, fie ei calugari, bogatasi sau fete neprihanite.
Ironia acida la adresa colectelor facute de monahi, a confesiunilor ascultate cu servetul legat de gat si cu gandul la mancarea lasata pe masa,
Umorul negru al regizorului este prezent pana in finalul filmului
Insasi faptul ca l-a pus pe Yves Montand, celebru cantaret de variete si cabaret sa propovaduiasca credinta si virtutea, este o mostra de ironie la adresa bisericii.
Relatiile intre, deja vedeta, Fernandel si regizorul Claude Autant-Lara au fost foarte tensionate, caci filmul avea accente anticlericale ceea ce contravenea convingerilor actorului. De altfel ca o anecdota, regizorul spunea ca l-a fortat pe Fernandel sa faca unul din cele mai bune filme din cariera sa de actor.