Pentru un film franţuzesc este un thriller destul de bun, deşi în logica de desfăşurare a peliculei există câteva scăpări dar care pot fi privite cu îngăduinţă. Deasemenea este un film uşor de vizionat, fără situaţii super-complicate sau scene al căror înţeles cinefilul să-l descopere după final.
Ideea de a prezenta acţiunile pe două planuri, unul real şi unul virtual (prin participarea personajelor la un joc pe calculator numit „Black Hole”), este de mare efect, astfel cele două planuri se intersectează şi sunt dependente în desfăşurare unul de celălalt, participând la realizarea suspansului şi misterului. De menţionat ar fi faptul că, din păcate, această originală idee de intersectare a planurilor, este destul de puţin exploatată, poate din lipsă de timp, dar este sigur că exista posibilitatea de a scoate mai mult mister şi suspans prin dezvoltarea mai amplă a acesteia.
Interpretarea actorilor este o reuşită, confirmând încă odată şcoala de film franceză care suferă nu din pricina actorilor ci din lipsa de originalitate. Deasemenea şi coloana sonoră este foarte inspirat aleasă şi foarte reuşită.
Există şi două greşeli de realizare a filmului, prima ar fi faptul că poziţiile celor două persoane din maşina de la carieră diferă în scene diferite, astfel în filmarea realizată de ei personal apar amândoi pe bancheta din spate confensându-se iar când sunt găsiţi băiatul este pe bancheta din faţă iar fata pe bancheta din spate, a doua greşeală fiind în scena de final când fata, filmată de pe bloc, este la o distanţă prea mare de clădire faţă de cum ar fi trebuit să fie.
Povestea de dragoste este şi ea nelipsită, fiind de fapt suportul pe care se construieşte o parte din drama sufletească a personajelor implicate în ea. Şi ca o observaţie, apare o discrepanţă uşor de sesizat, poate flagrantă, între sentimentele şi acţiunile personajului care declară că este îndrăgostit, deoarece este greu de crezut că un îndrăgostit adolescent care-şi declară iubirea sinceră pentru o fată, a doua zi se poartă cu ea ca un mitocan.
Finalul este unul aproape fericit dar este cam neglijent realizat, acţiunea filmului terminându-se brusc iar scena de final fiind uşor penibilă, pentru unii poate chiar dezamăgitoare, în comparaţie cu desfăşurarea acţiunilor din peliculă.
Vizionare plăcută!
DragonMaster
pe 24 August 2011 19:33
Ma mira faptul ca au imbinat un joc online cu acest film iar idea a fost destul de captivanta dar mi-a placut filmul cum a fost dar cred ca se putea mai bine,probabil vom mai vedea filme de genul pe viitor.Nota mea este 7.
redred2
pe 24 August 2011 11:25
Mi-a placut acest film. Seamana putin cu Tron as putea spune. Nota mea este 7-8.
Ideea de a prezenta acţiunile pe două planuri, unul real şi unul virtual (prin participarea personajelor la un joc pe calculator numit „Black Hole”), este de mare efect, astfel cele două planuri se intersectează şi sunt dependente în desfăşurare unul de celălalt, participând la realizarea suspansului şi misterului. De menţionat ar fi faptul că, din păcate, această originală idee de intersectare a planurilor, este destul de puţin exploatată, poate din lipsă de timp, dar este sigur că exista posibilitatea de a scoate mai mult mister şi suspans prin dezvoltarea mai amplă a acesteia.
Interpretarea actorilor este o reuşită, confirmând încă odată şcoala de film franceză care suferă nu din pricina actorilor ci din lipsa de originalitate. Deasemenea şi coloana sonoră este foarte inspirat aleasă şi foarte reuşită.
Există şi două greşeli de realizare a filmului, prima ar fi faptul că poziţiile celor două persoane din maşina de la carieră diferă în scene diferite, astfel în filmarea realizată de ei personal apar amândoi pe bancheta din spate confensându-se iar când sunt găsiţi băiatul este pe bancheta din faţă iar fata pe bancheta din spate, a doua greşeală fiind în scena de final când fata, filmată de pe bloc, este la o distanţă prea mare de clădire faţă de cum ar fi trebuit să fie.
Povestea de dragoste este şi ea nelipsită, fiind de fapt suportul pe care se construieşte o parte din drama sufletească a personajelor implicate în ea. Şi ca o observaţie, apare o discrepanţă uşor de sesizat, poate flagrantă, între sentimentele şi acţiunile personajului care declară că este îndrăgostit, deoarece este greu de crezut că un îndrăgostit adolescent care-şi declară iubirea sinceră pentru o fată, a doua zi se poartă cu ea ca un mitocan.
Finalul este unul aproape fericit dar este cam neglijent realizat, acţiunea filmului terminându-se brusc iar scena de final fiind uşor penibilă, pentru unii poate chiar dezamăgitoare, în comparaţie cu desfăşurarea acţiunilor din peliculă.
Vizionare plăcută!