L'avare (1980)

Intr-un interviu prezentat de televiziunea romana ( cea de sub regimul Ceausescu) inaintea filmului, Louis de FUNES declara ca sa joace in Avarul de Moliere a fost visul vietii sale!

O ecranizare corecta pana la un punct dupa piesa lui Molière, ca tot nu mai citeste nimeni teatru.Louis de Funés, ca de obicei....toujours le même...

Intotdeauna un film cu Luis de Funes este un film care trebuie neaparat vizionat! Eu una nu ma satur sa-i vad filmele, te binedispune doar mimica nu mai zic nimic de gestica lui. Un adevarat talent care ne-a daruit numeroase momente vesele chiar daca tema nu ar fi fost tocmai vesela ce poate face avaritia dintr-un om! Echipa care i-a dat replica era bineinteles dintre coechipierii lui din celelalte filme pe care le-a realizat.

Figura centrală, care le domină pe toate ,este,evident, cea a lui Harpagon, personajul complex, stăpânit de o zgârcenie nemaipomenită și de un egoism pe cât de odios, pe atât de ridicol.
Avariția este unul din defectele umane satirizate de-a lungul timpului în literatura universală. Termenul avariție provine din limba latină și înseamnă atât egoism, cât și lăcomie nemăsurată de bani, de avere. Avariția se evidențiază în general, prin detaliile caracteristice acestei tipologii, indiferent de coordonatele temporale și spațiale.
Hagi Tudose, personajul nuvelei cu același nume de B. Șt. Delavrancea, este unul din personajele reprezentative ale literaturii române, tipul avarului, având ca trăsătură dominantă patima sa față de bani, care-l dezumanizează și îl aduce în pragul nebuniei. Personajul este urmărit în evoluție din copilărie și până la bătrânețe, pe măsură ce plăcerea de a economisi bani, se transformă într-o zgârcenie distrugătoare, halucinantă.
Prin Hagi Tudose, Delavrancea s-a creat cel mai izbutit tip de AVAR din literatura română, acesta înscriindu-se în tipologia AVARILOR din literatura universală: Harpagon, Gobsek, Pliuskin, etc. Acest AVAR își sacrifică întreaga existență, se privează de cele mai firești lucruri pentru a aduna cât mai mulți bani. Despre el aflăm că "mișuna" prin cârciumi și băcănii, de unde sustrage binișor" o măslină, s-o strecoare" printre gingii și fol,fol,fol" o mestecă. După aceea întreabă despre preț, și, aflând cât costă, începe să se plângă ca-i scump, scump de tot la așa vremuri. "Vremuri grele". La fel procedează peste tot unde se duce: la pastramagiul din colț, la bragagerie,etc.
Atât de zgârcit era Hagiul, încât, de zece ani, își tot tăia din turul pantalonilor ca să-și cârpească pe unde se cosesc".
Hagi Tudose este tipul concret al AVARULUI având ca trăsătură dominantă patima sa față de bani, care-l dezumanizează și îl aduce în pragul nebuniei. Personajul este urmărit în evoluție din copilărie și până la bătrânețe, pe măsură ce plăcerea de a economisii bani se transformă într-o zgârcenie maladivă, distrugătoare, halucinantă.
Caracterizarea lui Harpagon ca AVAR este atunci când el instruiește servitorii să toarne vinul cu socoteală, să recupereze rapid toate resturile, să gătească pentru opt oaspeți, deși vor fi zece, și să stea cu spatele la perete pentru a nu se observa găurile din hainele lor mult prea vechi. Până la urmă, Harpagon decide să se gătească doar fasole cu ciozvartă de berbec gras.
Zgârcenia sa este caracterizată de vechiul său servitor, care se face, cu acest prilej, ecoul celor din jur: ,,Unii spun că-ți porți pe socoteala dumneavoastră calendare în care zilele de post sunt trecute în număr îndoit și că va siliți oamenii să le țină, ca să vă băgați în buzunar ce v-ar costa mâncarea de dulce.[...] Altul povestește că ați dat în judecată pisica vecinului, fiindcă v-a mâncat ce-a mai rămas dintr-o friptură de berbec.[...] Sunteți râsul și batjocura tuturor; nu vă spun decât zgârcitul care-și mânca de sub unghie, scârbosul, cămătarul". De asemenea personajul se definește și prin limbaj, canalizat în sensul îngroșării defectelor, căci replica ,,fără zestre" devine un tic, și prin vestimentația cenușie, rezistentă, cu urme evidente de uzare, semn al zgârceniei îndreptate împotriva propiei ființe. Datorită renumelui piesei, numele HARPAGON a devenit sinonimul zgârceniei, a celui mai mare păcat omenesc.
Prin HARPAGON, personajul principal al comediei, realizează tipul AVARULUI de pretutindeni și totdeauna, surprizând și aspectele esențiale veacului său. Tip al cămătarului, el este dominat de pasiunea mistuitoare de a agonisi cât mai mult aur din care să cheltuiască cât mai puțin. AVARIȚIA îl stăpânește pe Harpagon, care dorește să-și căsătorească fiica, pe Elise , cu Anselme - om în vârstă, pentru ca admite s-o ia fără zestre, să-și însoare fiul, Cléante, cu o văduvă bogată, păstrând partea lui de moștenire, și el să se însoare cu Mariane, o fată tânără și săracă, pe care fiul său o iubește.
În opinia mea, Hagi Tudose este mai avar. Hagi Tudose are o deplină originalitate prin desăvârșita sa zgârcenie dusă până la moarte. Călinescu afirmă că ,,zgârcenia sa delirantă e înpinsă dincolo de pierderea instinctului său de supraviețuire".

Cîinaru Dalia

Tema comediei Avarul de Moliere este avaritia, avandu-l ca personaj principal pe Harpagon, aceasta este prezentata pe tot parcursul filmului.
Prima scena unde regasim avaritia este cea in care acesta fuge de o maicuta care strange bani, deoarece este foarte zgarcit si chiar daca are bani tine doar pentru el. O alta scena in care apare avaritia lui Harpagon este cea in care isi ingroapa comoara cu bani in spatele casei, pazind-o cu pretul vietii și avand grija sa nu se atinga nimeni de ea.
Harpagon se aseamana cu Hagi Tudose deoarece amandoi dau dovada de avaritie. Amandoi purtau haine vechi pentru a nu irosi banii pe haine noi, erau mereu atenti ca cineva sa nu puna mana pe banii lor si aveau o comoara ingroapata.
Cu toate acestea, Hagi Tudose este mai avar decat Harpagon, putem observa in mai multe scene cand acesta isi duce avaritia la extrem, spre exemplu el nu facea focul in casa si cere sa i se taie coada pisicii deoarece era prea lunga iar atunci cand iesea sau intra in odaie usa statea mai mereu deschisa si intra frigul. El refuza sa aibe o familie gandindu-se ca acestia ii vor fura bani si ajunge un batran singur si bolnav. Harpagon spre deosebire de Hagi Tudose are o familie cat si oameni care lucreaza pentru el.
In concluzie din punctul meu de vedere Hagi Tudose este mai avar decat Harpagon.

Dăianu Florentina-Georgiana

Avarul este o comedie scrisa in 1668. Personajul principal al filmului este Harpagon care este caracterizat de zgarcenie. Tema comediei este avaritia. Prima scena care evidențiază tema il prezinta pe Harpagon fugind de măicuța care strângea bani pentru biserica , aceasta scena este relatata și la final când acesta fuge în deșert cu, comoara lui și la fel este urmărit de măicuță, scena finala impune faptul ca Harpagon nu s-a schinbat . O alta scena este cea in care vrea sa isi marite fata cu un om bogat si foarte batran. Harpagon voia cu orice preț sa o căsătorească pe fiica sa cu acel om bogat pentru a nu fi nevoit sa ofere el zestre , aceasta scena arăta caracterul acestuia, era insensibil, nici atunci cand venea vorba de copiii lui nu putea lăsa zgârcenia la o parte.
Harpangon poate fi asemanat cu Hagi Tudose din literatura romana . Ambele personaje sunt caracterizate de zgarcenie, am i făceau economii , purtau haine vechi și rupte. O deosebire dintre cei doi ar fi accea ca Hagi Tudose era mult mai lacom decat Harpagon, acesta nu avea famile tocmai pt ca ar fi cheltuit bani, traia singur si nu datea bani nici macar pe lemne de foc, nu manca niciodata acasă, pacalea oamenii din piețe făcându-i sa creadă ca vrea sa cumpere , dar acesta doar gusta si spunea ca nu e bun. De asemenea casa lu Hagi Tudose era mult mai saracacioasa si veche era mult mai prafuita decât casa lui Harpagon, care avea si slujitori, chiar daca nu le oferea un trai tocmai bun. În concluzie, ambele opere au ca tema avaritia singurul lucru care le diferențiază este faptul ca unul este mai avar decât celalalt.
Anghel Denisa

L’avare a lui Molière, este o comedie adaptata cinematografic de regizorul Jean Girault și Louis de Funès.
Motivul central al operei, este avaritia. Tema comediei este evidentiata printr o comoara ascunsa de avarul Harpagon al lui Molière si obsesia acestuia fata de aceasta. O prima scena este inca din prima scena, Harpagon se afla la biserica impreuna cu ceilalti enoriasi, care doneaza fiecare cate un banut pentru biserica. Acesta aude zgomotul banilor si incepe sa fuga prin biserica. Maicuta il urmareste prin tot orașul pana acasa unde se ascunde, apoi acesta se duce sa isi verifice caseta .Astfel se pune accent pe acest defect uman, in jurul caruia este construitra opera. O scena asemănătoare este chiar ultima, când acesta trage după el caseta cu bani prin desert și măicuța vine după el ca să doneze. O alta scena este cea in care familia vorbeste despre casatorie. Harpagon vrea ca fata lui sa devina soția unui om bogat dar foarte batran, pentru a scapa de zestre. Si ii cauta si fiului sau o femeie bogata, dar isi cauta si pentru el o fata.
Harpagon poate fi comparat cu Hagi Tudose din opera Hagi-Tudose de Barbu Delavrancea. un alt avar care este dezumanizat din pricina banilor.
Realizând o comparație între cele doua personaje putem vedea cât de mult seamănă și cât sunt de diferite . O asemanare intre cei doi o reprezinta purtarea de haine învechite, rupte, ambii fiind prea avari sa dea banii pe haine și copii lui Harpagon se imbracau cu bani și haine imprumutate. Acestia mai au in comun si paranoia de a nu fi pandit de hoti si lasat fara avere, ficare ascuzandu-si banii unul in gradina iar celălalt sub saltea. Cei doi se ocupau de afaceri ilegale, înșelătoare pentru a isi extinde averea, Harpagon era camatar, iar Hagi Tudose vindea Lemn Sfânt. Cel mai avar este Hagi-Tudose deoarece, avaritia dusa la extrem de care Hagi Tudose de care da dovada și îl împiedică pe acesta să-și întemeieze o familie este una dintre deosebirile dintre cei doi avari. Acesta este singur, având doar o nepoata, pe Leana de teama ca moștenitorii sai sa nu-i fure averea. Pe de parte, Harpagon are doi copii, dorind chiar să-și refacă viata. Hagi Tudose da dovada atât de nebunie cât și de avaritie este atunci când acesta ii taie coada pisicii ca sa nu mai stea atat de mult usa deschisa cand intra, deoarece patrunde frigul; acesta nu face nici focul, nu isi ia medicamentele si abia ce mananca . deoarece acesta nu voia sa cheltuie niciun bănuț, la finalul operei o trimite pe nepoata sa, să cumpere sa facă o ciorba de pui, și sa i aducă restul. Acesta mâncând îl macină chestia ca rămâne fără avere dacă tot o sa scoată câte un bănuț, și o trimite pe fata înapoi cu cea rămas din mâncare sa recupereze bani.

Ghergheleci Andreea

Protagonistul nuvelei cu acelaşi nume, Hagi Tudose are ca trăsătură dominantă patima sa faţă de bani care îl dezumanizează.
Evoluţia personajului o putem urmări cu ajutorul scriitorului care ni-l prezintă din copilărie şi până la bătraneţe, iar în timp plăcerea lui de a economisi bani se transformă într-o avariţie distrugătoare şi halucinantă. Începuturile personajului sunt normale. Fecior de familie nevoiaşă, a intrat calfă la o găitănărie.Era cuminte, ‚muncea”, „nu bea”, „nu ochea prin mahala”, „vorbea frumos şi cu patimă în mijlocul tovarăşilor săi” despre chiverniseală şi cu oroare despre nepăsare şi risipă. De când era „de-o schioapă”, pricepuse lumea. Când mama lui îi dădea bani să-şi cumpere un „simit” el nu cheltuia bănuţul, fiindcă ştia
că are o bucată de pâine în ghiozdan. Strângând ban lângă ban, el se gândea ce putea face cu banii, ca să guste „bucuria lucrului pe care nu l-a cumparat.”
După zece ani, calfa găitănarului ajunge să aibă „parte” de prăvălie, adică procentul său fix de câştig ca asociat al patronului , după alţi cinci ani devine „tovarăş pe din două” cu stăpânul său , pentru ca mai târziu visul să i se împlinească , „singurul său vis din lume”, acela de a deveni proprietar unic al prăvăliei.Aceasta era marea lui ambiţie, cea pentru acre sacrificase totul, dovedindu- se duşman al lenei şi ale mijloacelor necinstite, lucrător lacom, dar onest , demonstrând că este capabil să[şi facă un rost , să intre “în rând cu lumea”. Până la şaizeci de ani viaţa lui trece printr-un “şir necurmat de chinuri fericite” pentru a învinge contrazicerea dintre provenienţa obscură şi nevoia de autoritate socială. Deşi acasă „îngroapă mereu cazanele” cu galbeni, hagiului nu-i plăce să cheltuiască nimic. Ca să nu plătească mâncarea, el foloseşte diferite metode de vicleşug: intră în prăvălii, gustă câte ceva pe motiv că încearcă produsul, apoi pleacă spunând că sunt prea scumpe: “Scump, scump de tot la aşa vremuri. Vremuri grele!” Dorinţa lui de a nu cheltui nici un ban din cei strânşi pentru plăcerea de a-i avea şi admira, deorece ei reprezintă adevărata lui bucurie, ei sunt “tezaurul” lui , îl determină să se comporte precum un om nevoiaş: îşi repară singur cizmele şi îşi cârpeşte hainele, pândeşte să i-a câte o prescură de la biserică , cere în împrumut câte o ţigară. Prin urmare,hagiul îşi trăia viaţa abţinându-se de la foarte multe lucruri necesare omului, ca de exemplu ”fără foc, fără fiertură”. El nu a iubit pe nimeni,nu a avut familie, considerând că prietenii, copiii si nevasta ar fi însemnat bani cheltuiţi în zadar, pe când îi putea foarte bine agonisi şi ascunde.
La bătrâneţe, văzând că afacerea nu îi mai merge, Tudose vinde prăvălia.
Însă acum va aspira spre o nouă negustorie: se va lega de biserică, făcând un drum la Ierusalim.

Pentru protagonistul comediei “Avarul”, Harpagon, sensul vieţii lui îl reprezintă banii, trăieşte în nişte condiţii nepotrivite pentru un burghez, impunând acelaşi regim şi copiilor lui, Élise şi Cléante. Drep urmare, vrea să îşi căsătorească fiica cu un bătrân şi fiul cu o văduvă doar pentru a scăpa de grija zestrelor.
Se îndrăgosteşte de o tânără fără zestre şi se gândeşte că ar fi o soţie bună pentru că e crescută în sărăcie şi obişnuită cu puţin, însă renunţă uşor la ea, în favoarea fiului său, când i se înapoiază caseta cu bani furată. Se povesteşte despre el că ar fi dat în judecată pisica vecinului pentru că i-a mâncat ce a mai rămas dintr-o friptură. Singura trăsătură evidentă a personajului este zgârcenia, aşa cum se observă din portretul pe care i-l face jupânul Jacques: “Sunteţi de pomină şi de râsul lumii şi toţi vă ştiu de avar, zgârcit, un nemernic şi un cămătar.” Este o trăsătură pe care o admit şi cei apropiaţi, copiii săi, servitorii, peţitoarea Frosine, iar atitudinile lor se modelează în funcţie de această realitate. Cléante întelege că restituirea banilor reprezintă calea de a o obţine pe Mariane, Valère pricepe că singura şansă de a se căsători cu Élise este să renunţe la zestre, iar Élise îl sfătuieşte pe iubitul ei să câştige încrederea lui Harpagon, lingusindu-l şi încurajându-i zgârcenia.
Numele de Harpagon a devenit ca un simbol, un purtător al avariţiei, a zgârceniei peste măsură, astfel încât, de-a lungul timpului, datorită şi succesului piesei, el a devenit sinonimul acestor ispite umane.

L'avare(Avarul) este ecranizarea comediei Avarul lui Moliere. Tema filmului este reprezentată de avariție. Tema filmului reiese din mulțimea de scene cu Harpagone. O scenă din care reiese avariția este scena biserici ,când măicuța trece pe la fiecare om din biserică strâgând bani într-o cutie pentru biserică. Măicuța ajunge și la Harpagone cerându-i și acestuia un bănuț, dar el se ridică și pleacă, măicuța nu se lasă și îl urmărește peste tot ,reușind să scape de ea doar în momentul în care ajunge acasă. Această scenă apare și în finalul filmului ,când Harpagone târăște după el cutia cu bani prin deșert și apare măicuța ce îl urmărește și acolo . O altă scenă în care este evidențiată avariția este cea în care Harpagone dorește să o mărite pe fica sa cu un domn cu mult mai în vârstă și înstărit, doar pentru a nu da zestre și pentru a se îmbogăți.
Reflexia lui Harpagone în literatura românească este personajul Hagi Tudose, creat de Barbu Ștefănescu Delavrancea. În opinia mea Hagi Tudose este mai avem decât Harpagone ,pentru că acesta nu mânca niciodată acasă, se ducea în cârciumi și băcăni, gustând din cele cerute ,iar când îi era adusă nota, acesta spunea că este prea scump și pleca , pe lângă acest fapt ,casa lui Hagi Tudose era dărăpănată ,refuzând să o repare ,în schimb casă lui Harpagone era îngrijită.

Tiron Cătălina Ioana

Avarul este o comedie in cinci acte scrisa de dramaturgul francez, Moliere in 1668. Comedia a debutat in 1668 pe scena teatrului Palais-Royal, urmand sa fie ecranizata in 1980. In acest film, personajul principal este Harpagon care este caracterizat de avaritie si zgarcenie. Astfel tema comediei este avaritia care se regaseste in numeroase scene reprezentative. Prima scena il prezinta pe Harpagon fugind de maicuta din biserica care umbla cu cosul, pentru a nu ii da bani, aceasta scena este simetrica cu finalul in care protagonistul fuge in desert cu comoara lui, de aceeasi maicuta, fapt ce arata ca a ramas neschimbat. O alta scena reprezentativa este cea in care vrea sa isi marite fata cu un om bogat si foarte batran in comparatie cu tanara sa fata. Harpagon dorea aceasta casatorie pentru a scapa de zestrele pe care trebuia sa le dea, aceasta scena arata ca protagonistul nu avea niciun fel de scrupule, nici atunci cand venea vorba de copiii lui, astfel avaritia este cea care il domnina.
Celebrul Harpangon poate fi asemanat cu Hagi Tudose din literatura romana . Ambele personaje sunt caracterizate de avaritie, zgarcenie, economie dusa la exteme, hainele vechi si ponosite si de faptul ca nu le scapa niciun ban din mana. Insa Barbu Stefanescu Delavrancea l-a creat pr Hagi Tudose mult mai lacom decat Harpagon, acesta nu avea famile din prisma faptului ca ar fi cheltuit bani, traia singur si nu datea bani nici macar pe lemne de foc, nu manca niciodata acasa reusind sa-si dezvolte o tactica in a insela oamenii din piata spunand ca vrea sa cumpere, dar acesta doar gusta si spunea ca nu e bun. De asemenea casa lu Hagi Tudose era mult mai saracacioasa si veche in care totul era prafuit fata de casa lui Harpagon, care avea si slujitori, chiar daca nu le oferea un trai favorabil .
Asadar, cele doua opere se axeaza pe tema avaritiei unui pesonaj care este pus in diferite situatii.

L'Avare este un film de comedie din Franța din anul 1980, care îl are în rol principal pe Harpagon(Louis de Funès). Motivul central al filmului este caseta în care Harpagon își ținea banii, aceasta fiind ascunsă undeva în grădină. Tema filmului este reprezentată de avariția personajului principal. Tema este evidențiată prin mulțimea de scene menite să stârnească râsul. Una dintre scene este cea din biserică, unde Harpagon refuză să doneze bani bisericii și fuge de acolo, fiind urmărit de către măicuță până acasă, acolo unde bărbatul se ascunde de aceasta.
O altă scenă care evidențiază tema este discursul lui Harpagon în care mărturisește că el nu vrea să își mărite fiica dacă i se va cere zestre, astfel bărbatul decide să-și mărite fiica cu un bărbat în vârstă care era bogat și nu cerea zestre.
Un alt personaj cunoscut pentru avariția de care dă dovadă este Hagi Tudose. Atât Hagi Tudose, cât și Harpagon sunt îngroziți de cutia bisercii și la fel cum nici Harpagon nu voia să-și mărite fiica, de asemenea nici Hagi Tudose nu voia să-și mărite nepoata.
Din punctul meu de vedere, Hagi Tudose este mult mai avar decât Harpagon deoarece acesta nu mânca niciodată acasă, doar umbla prin cârciumi și băcănii, gustând doar, iar când i se spunea prețul, Hagi Tudose răspundea că produsul este foarte scump și pleca. De asemenea casa lui era aproape dărâmată și acesta refuza să o repare, pe când Harpagon avea o casa frumoasă.

Firică Oana Miruna

Aceasta comedie are ca motiv central avaritia.
O prima scena care evidentiaza acest motiv este scena din biserica, unde enoriasii sunt intampinati de o maicuta care are asupra ei o punguta cu bani pentru a strange donatii. Vazand acest lucru, Harpagon, protagonistul acestui film fuge din biserica.
O alta fapta din care reiese motivul central al comediei este atunci cand Harpagon, in cadrul unei intalniri, isi instrueste servitorii sa toarne vinul cu socoteala, sa recupereze rapid toate resturile, sa gateasca pentru opt oaspeti, desi vor fi zece, si sa stea cu spatele la perete pentru a nu se observa gaurile din hainele lor mult prea vechi.
In concluzie, putem spune ca motivul central al filmului este avaritia.

Un personaj care ii se aseamana lui Harpagon, dar care face parte din literatura noastra este Hagi Tudose. Cei doi se aseamana destul de mult, ambii avand ca trasatura dominanta avaritia. Una dintre asemanari este vestimentatia celor doi. Atat Harpagon cat si Tudose poarta haine invechite si uzate deoarce acestia sunt prea zgarciti pentru a-si cumpara altele noi.
Pe langa asta, amandoi isi ingropau banii pentru ai ascunde nedorind sa ii imparta cu nimeni si pentru a-i ascunde de posibili hoti. Cei doi se ocupau cu afaceri ilegale, Harpagon cu camataria, iar Hagi se ocupa cu o escrocherie acesta vinzand "lemn sfant''. In plus, pe langa aceste asemanari exista si deosebiri care arata cu desavarsire care dintre cei doi este mai avar. Hagi Tudose duce avaritia la extrem, care il duce intr-o saracie lucie. Fiind atat de avar acesta chiar daca afara era frig, nu isi mai facea focul in casa si nu isi mai cumpara mancare. Harpagon insa,manca cat sa supravietuieasca, era o persoana care se respecta si avea propriile slugi care aveau grija de casa sa.
In concluzie, putem spune cu usurinta ca dintre cei doi, Hagi Tudose este cel mai avar.

Motivul central al comediei "Avarul" al lui Molière este avaritia. Tema comediei este reprezentata de comoara ascunsa de Harpagon, o comoara care reprezinta pentru acesta totul, fiind foarte obsedat de aceasta.
O prima scena în care este exemplificat tema operei este scena din biserica unde o măicuța vine și le cere bani oamenilor pentru cutia Milei, Harpagon fiind arogant și la un moment dat fugind de aceasta pentru a evita sa ofere bani.
O alta scena care scoate în evidenta avaritia personajului principal Harpagon este scena în care copii acestuia vin la el pentru a-i mărturisi ca vor sa se căsătorească cu oamenii de care s-au îndrăgostit, dar acesta ii spune ficei sale ca o sa o mărite cu un om mai în vârsta cu o situație financiara bună pentru a nu cere zestre, deoarece Harpagon era prea zgârcit să-i ofere acestea.Fiind vorba de zestre, Harpagon își cauta și pentru el o femeie mult mai tânără cu o situație financiara mai slaba, o fata simpla care sa nu ceară prea multe lucruri. Aceasta fata se nimerește a fi chiar Mariene, fata de care era îndrăgostit și fiul sau, pe care îl raneste prin acest fapt.
Scena în care acesta o primește pe Mariane în casa sa pentru a-l cunoaște, este o scena care îl caracterizează pe Harpagon.Fiul sau ii face o surpriza cumpărând tot felul de mâncăruri care mai de care mai sofisticate, moment în care Harpagon este precum "o bomba cu ceas" și le spune slujitorilor sa păstreze resturile, sa stea așezați cu spatele la perete pentru a nu li vedea găurile din uniforme.
Momentul în care Harpagon își pierde comoara, este un moment care stârnește rasul, acesta este dezorientat, panicat și cu o dorința arzătoare de a se răzbuna pe cel ce i-a furat comoara. Bucătarul pentru a se răzbuna și el pe Valère ii spune stăpânului sau Harpagon ca acesta a furat caseta. După aceea Harpagon și Valère sunt reprezentați la tribunal unde creează un moment de quid pro quo-ul, pana la un moment în care își dau seama ca nu vorbeau despre același lucru.
Harpagon poate fii asemănat cu Hagi Tudose, un alt avar care este dezumanizat din pricina banilor.
Realizând o paralela între cele doua personaje putem vedea ca pe cât de mult se asemăna, atât de mult se deosebesc. O asemanare intre cei doi o reprezinta purtarea de haine învechite, rupte, ambii fiind prea avari sa dea banii pe haine, ba chiar, copii lui Harpagon se imbracau cu bani și haine imprumutate. De asemenea, acestia mai au in comun si paranoia de a nu fi pandit de hoti si lasat fara avere, ficare ascuzandu-si banii, unul in gradina, altul sub saltea. Cei doi se ocupau de afaceri ilegale, înșelătoare pentru a isi extinde averea, Harpagon era camatar, iar Hagi Tudose vindea Lemn Sfânt. Avaritia dusa la extrem de care Hagi Tudose de care da dovada și îl împiedică pe acesta să-și întemeieze o familie este una dintre deosebirile dintre cei doi avari. Acesta este singur, având doar o nepoata, pe Leana de teama ca moștenitorii sai sa nu-i fure averea. Pe de parte, Harpagon are 2 copii, dorind chiar să-și refacă viata. Hagi Tudose da dovada atât de nebunie cât și de avaritie este atunci când acesta ii taie coada pisicii ca sa nu mai stea atat de mult usa deschisa cand intra, deoarece patrunde frigul; acesta nu face nici focul, nu isi ia medicamentele si abia ce mananca . În urma paralele făcut, Hagi Tudose câștigă premiul Nobel pentru "Avarul suprem".
Atât incipitul cât și finalul o au drept simetrie pe bătrânică care îl urmărește pe Harpagon pentru a-i oferi bănuți, acest moment având caracter moralizator.
Filmul "L-avare" poate fii încadrat în vârful clasamentului comicului deoarece stârnește rasul și avand o diversitate de întâmplări comice, vestimentații, atitudini, limbaj, moravuri, nume, elemente care alcătuiesc caracteristicile esențiale ale comediei.
Ghencea Daria-Florentina, clasa: a-XI-a E

Tema comediei “L’Avare” de Moliere este avariția , avându-l ca personaj principal pe Harpagon.Avariția lui Harpagon este prezentată pe tot parcursul filmului, de exemplu în scena de la biserică acesta fuge de măicuță pentru a nu-i da sub nici o formă vreun ban deși aceasta îl urmărește peste tot , reușește să scape de ea fără să-i dea vreun ban , scena în care acesta refuză să-și căsătorească fiica cu cel pe care aceasta îl iubește doar pentru ca acesta nu avea avere și pentru a nu-i da zestre sau o altă scenă este atunci când Harpagon își urmărește și verifică caseta cu bani de teama de a nu fi furată.
Harpagon se aseamănă cu Hagi Tudose , ambii fiind avari.Ambii se aseamănă prin hainele vechi pe care le purtau pentru a nu cumpăra altele noi , nu își ajutau familiile cu bani și prin banii pe care aceștia îi ascundeau pentru a nu fi furați .
După părerea mea Hagi Tudose este mult mai avar .Acesta trăia într-o casă modestă, în sărăcie , deși era frig afară acesta nu făcea focul în sobă,mergea la piață ,gusta din toate și nu cumpăra nimic .
Harpagon avea slugi care se ocupau de casă și un bucătar spre deosebire de Hagi Tudose care nu avea nimic din cauza zgârceniei sale.
În final Hagi Tudose este mai avar decât Harpagon.



Măluță Marga-Andra

Tema "avariția" din filmul L'avare este evidențiată în principal de tipologia personajului în jurul căruia se desfășoară acțiunea- Harpagon, care prezintă tipul avarului. Acesta în majoritatea scenelor din film își susține "slăbiciunea". Este o persoană zgârcita si chiar si atunci cand vine vorba de familie si de el însuși si nemiloasă( Nu da bani nici măcar maicuței).
În primul rând, nici macar cu el însuși nu este îngăduitor, poarta haine vechi si rupte, mănâncă doar pentru a trăi și nu cumpără nimic daca nu-i folosește.
În al doilea rând, cu copiii si servitorii săi este la fel de strict, cand vine vorba de haine, copiii săi se împrumută pentru a le cumpara, își ține proviziile in cămară încercând cat poate de mult sa le păstreze, foloseste un singur om pentru două slujbe si le impune sa mănânce mâncare cat mai ieftina si mai puțină chiar si cand vine vorba de căsătoria sa.
Planifică să profite de copiii săi, pe fiica lui voind sa o căsătorească cu bătrânul Anselme, iar pe fiul lui cu o văduvă bogată ( fata pe care el o iubește voind-o de soție el).
Atunci când vine vorba de bani el își învinuieste atat familia si slujitorii, cât și pe el însuși iar cand vine vorba de furtul casetei el spune ca nu are încredere în nimeni. El se considera mort fara bani.
La sfârșit, el își dovedește avariția profitând de căsătoria copiilor săi pentru a primi haine noi si pentru a evita cheltuielile, acceptând tot de dragul banilor.
Harpagon poate fi comparat cu Hagi Tudose din literatura română, amândoi prezentând tipul avarului exagerat. Aceștia se aseamănă in mare parte, însă, după părerea mea Hagi Tudose duce avariția mult mai departe decat Harpagon.
Amândoi sunt stricti cand vine vorba de mâncare, familie, haine. Harpagon încearcă să profite de familia lui pt a primi bani, ținându-si ascunși banii sai, dorind sa se căsătorească cu Mariana(tânăra inițial săracă de la care el voia totusi zestre), însă Hagi Tudose nu dorește nici macar sa se căsătorească gandindu-se la cheltuielile pe care le ar putea avea cu soția și copiii, nici pe nepoata lui nu se îndură sa o căsătorească.
Cand vine vorba de mâncare, Harpagon mănâncă cat pentru a trăi, având totusi provizii, pe când Hagi Tudose cauta sa mănânce pe gratis, neîndurandu-se sa dea banii nici pe mâncare, nici pe lemne, chiar daca îi este frig.
Ambele personaje sunt nemiloase atunci cand vine vorba de Biserică, dar cand vine vorba de Hagi Tudose, acesta găsea scuze banale chiar si pentru mancarurile tradiționale de sărbători .
Din punct de vedere al îmbrăcămintei, Harpagon avea hainele rupte si vechi, însă Hagi Tudose își carpea pantalonii rămânând fara tur.
La sfârșit, Harpagon este prezentat ca neliniștit din pricina banilor, însă Hagi Tudose, pe langa iluziile false pe care si le da îndreptându-se spre Dumnezeu și mințind oamenii pt a face din nou bani, chiar si in momentul in care este bolnav de friguri abia se îndură de câteva lemne si o farfurie de ciorba.
Avariția lui Hagi Tudose este condusa la extrem in momentul in care acesta vrea sa taie coada pisicii din cauza ca era prea lunga si permitea racirea camerei încălzită de câteva lemne.
Hagi Tudose își demonstrează mai mult avariția decat Harpagon deoarece aceasta se dezvoltase încă din copilărie și l-a condus pana la moarte, acesta fiind îngropat cu mare cheltuială, situație ironică având în vedere viața lui.

MOTIVUL CENTRAL AL COMEDIEI ESTE AVARITIA.
Tema comediei este evidentiata printr o comoara ascunsa de avarul Harpagon al lui Molière si obsesia acestuia fata de aceasta.
O prima scena prin care este reprezentata tema este aceea din incipit in care protagonistul nostru se afla in biserica, maicutele venind sa ceara bani pentru cutia milei , toti oamenii dand, numai Harpagon nu deoarece era foarte zgarcit
O alta scena reprezentativa este aceea in care acesta

instruieste servitorii sa toarne vinul cu socoteala, sa recupereze rapid toate resturile, sa gateasca pentru opt oaspeti, desi vor fi zece, si sa stea cu spatele la perete pentru a nu se observa gaurile din hainele lor mult prea vechi.

Alte motive prin care putem demonstra zgarcenia acestuia este ca acesta nu accepta ca si copii lor sa se casatoreasca cu persoane sarace, acesta gandindu se decat la zestrea lor nu si la flacara dragostei dintre acestia.
Un alt personaj asemanator lui Harpagon este Hagi Tudose.
Hagi -Tudose, personajul principal din nuvela cu acelasi nume, are ca trăsătura dominanta patima sa fata de bani care-l dezumanizează si-l aduce in pragul nebuniei.
Faptele acestuia sunt urmatoarele:Ca sa nu plătească mancarea el folosea diferite scuze cu multa viclenie: intra in prăvălii, gusta cate ceva pe motiv că -ncerca produsul, apoi pleca spunand ca sunt prea scumpe. Astfel bea si manaca pe banii negustorilor, desi pe el il dădeau banii afara din casa.Dorinta lui de a nu cheltui nici un ban din cei stransi pentru plăcerea de a-i avea si admira il face sa-si repare singur cizmele, sa-si carpească singur hainele.El pandndeste sa ia, ca un om nevoias cate o prescură de la
biserica si cere cu imprumut cate o tigara si se sustrage tuturor obligatiilor comunitătii care ar presupune cheltuieli.
Asemanarile dintre cei doi sunt urmatoarele: Amandoi sunt zgarciti, amandoi poarta haine ponosite deoarece sunt prea avari pentru a cumpara haine noi, amandoi ingroapa galbenii in jurul casei.
Deosebiri: Putem spune ca personajul lui Moliere, Harpagon nu a atins punctul maxim de dezumanizare, pastreaza o aparenta de confort, acesta nu isi trateaza copii cu brutalitate, iar atitudinea sa este considerata umoristica.
Insa personajul Hagi Tudose depaseste limita normalitatii avand oroare fata de cheltuirea banilor pentru intretinerea nepoatei sale, dar si pentru propria sa supravietuire.
In opinia mea Hagi Tudose este mai avar decat Harpagon.

Acest film merita vazut!

Filmul L’Avare este o comedie care prezintă avariția lui Harpagon. Motivul central al comediei este cutia plină cu bănuți de aur și frica lui Harpagon de a nu fi gasită, aceasta fiind ascunsă undeva in grădină. Tema centrală a filmului este avariția reprezentată de câteva scene, acestea fiind comice. Harpagon voia să o căsătorească pe fiica sa cu un bărbat mai in vârsta pentru a nu fi nevoit să-i dea zestre; o altă scenă este cea din final când în sfârșit acceptă căsătoriile copiilor săi, doar cu condiția de a nu da niciun ban pentru nunțile acestora.
Pe Harpagon îl putem compara cu personajul Hagi Tudosse, care era avar la fel ca acesta. Diferența dintre aceștia este totuși considerabilă, deoarece Hagi Tudosse era mult mai avar decât Harpagon. De exemplu Hagi Tudosse locuia într-o casă modestă, în sărăcie, nu făcea foc în sobă nici pe cel mai mare ger, avea haine ponosite, mergea la piată, gusta, dar nu cumpăra; pe când Harpagon trăia tot într-o casă modestă , avea hainele ponosite, diferența o fac totusi servitorii si bucatarul acestuia, în plus acesta dădea bani pe mâncare, doar că se rezuma la cât mai puțin. Hagi Tudosse duce desăvârșita sa zgârcenie până la moarte, prin urmare putem spune ca acesta era mult mai avar decât Harpagon

Tema comediei Avarul de Molière este avariția. Tema este prezenta pe tot parcursul filmului dar cateva scene reprezentative pentru aceasta este cea în care trebuia sa facă nunta celor doi copii dar nu vrea sa plătească nimic deoarece nu vrea sa își cheltuie banii asa ca Anselm se oferă pentru a plăti totul, iar o alta scena reprezentativa este cea de la biserica atunci când o măicuța vine cu sacul/pălăria în care oamenii puneau bani oricât de puțin pentru saraci sau pentru biserica dar când acea femeie se apropie de acesta, el fuge pentru a nu da din banii lui asta arătând cât de lacom este și de zgârcit.
Cea mai buna asemănare între Harpagon și Hagi Tudose este zgârcenia/avariția. O alta asemănare, ei nu dădeau nici familiei bani sau sa ajute doar pentru a nu-și cheltui banii.

Avarul reprezinta adaptarea dupa opera cu acelasi nume scrisa de Moliere, un celebru scriitor francez al secolului XVII.
Motivul central al operei, avaritia, este pus in evidenta inca din prima scena.Harpagon se afla la biserica impreuna cu ceilalti enoriasi, care doneaza fiecare cate un banut pentru biserica. Acesta doar aude zgomotul banilor si incepe sa fuga prin biserica. Maicuta il urmareste prin tot orasul, ba chiar pana acasa unde se ascunde, apoi se duce sa isi verifice pretioasele-i comori .Astfel se pune accent pe acest defect uman, in jurul caruia este construitra opera. De asemenea, prin intermediul maicutei este reprezentat caracterul moralizator al operei, aceasta fiind vazuta pe urmele protagonistului inclusiv la finalul operei. O alta scena care justifica ca, avaritia este motivul central este cea in care familia vorbeste despre casatorie. Harpagon doreste ca, fata lui sa devina sa-i devina sotie unui om bogat, insa foarte batran, pentru a scapa de zestre. Acesta doreste sa scape de zestre, iar aceasta este ocazia perfecta. Tot datorita acestei credinte, Harpagon ii cauta si fiului sau o femeie bogata, dar isi cauta si pentru el o fata. Cea aleasa de protagonsit este Marienne, dragostea fiului sau. Alegerea nu este facuta intamplataor, Marienne fiind o fata simpla care nu cheltuie bani aproape deloc, ba chiar incearca sa obtina si zestre de la sarmana femeie. Putem vedea cum Harpagon condus de lacomie, se impotriveste dragostei adevarate, a fericirii copiilor sai pentru a si-o apara pe a sa. Inca o scena reperezentativa, care scoate in evidenta motivul central al operei este cea de la final, a judecatii. Protagonistul a fost in stare sa se dea chiar singur in judecata pentru a-si recupera cei 10.000 de galbeni. Era atat de atasat de averea sa incat, pe langa faptul ca, promite sa ,, se planga justitiei de justitie'', ba chiar intra intr-un fel de criza in timpul procesului; disperat sa-si gaseasca sursa de viata.
Argumentele prezentate justifica faptul ca, avaritia este motivul central al comediei.
Un alt Harpagon, de data aceasta de pe meleagurile noastre este Hagi Tudose a lui Barbu Stefanescu Delavrancea. Facand o paralela intre acestia doi, putem observa atat asemanari, cat si deosebiri. O asemanare intre acestea doi consta in: purtarea de haine ponosite, ambii fiind prea avari sa dea banii pe haine, ba chiar, copii lui Harpagon se imbracau cu bani imprumutati . De asemenea, acestia mai au in comun si paranoia de a nu fi pradat de hoti si lasat fara avere, ficare ascuzandu-si banii, unul in gradina, altul sub saltea. Putem spune ca, Hagi Tudose a luat ad literam expresia tipic romanesca ,,banii la saltea''. Ambii se ocupau de afaceri mincinoase pentru a isi extinde avarea, Harpagon era camatar, iar Tudose vinde Lemn Sfant.
Deosebirile dintre acestia doi sunt putine, comportamentul lor fiind foarte similar. Printre acestea se numara: avaritia lui Tuose dusa la extrem, care-l impiedica sa-si intemeieze o familie. Acesta este singur, avand-o doar pe nepoata sa Leana de teama ca urmasii sai sa nu-i fure averea. Pe partea cealalta, Harpagon are copii, ba chiar isi doreste sa se insoare. De asemenea, gesturile radicale ale lui Tudose, care taie coada pisicii ca sa nu mai stea atat de mult usa deschisa cand intra, deoarece patrunde frigul; acesta nu face nici focul, nu isi ia medicamentele si abia ca mananca . Astfel ca, este evidenta ca, dintre cei doi, cel mai avar este Hagi Tudose
Aceasta pelicula este o capodopera cinematografica, care prin intermediul comicului satirizeaza un defect uman foarte raspandit. Acesta merita vazut, deoarece , iti pune un zambet pe buze, dar iti si da de gandit.
Iacob Andreea-Cristina

Tema filmului este avariția personajului principal, Harpagon. Aceasta este evidențiată pe toată durata filmului prin multitudinea de scene menite să arate avariția protagonistului. Bătrânul Harpagon își arată avariția la biserică, unde acesta încearcă să scape de măicuța care îl urmărește pentru a pune un ban pentru cutia milei, deși acesta are bani preferă să-i ascundă, îngropându-i in grădină pentru a se asigura că nimeni nu-i va lua banii. Protagonistul nu vrea să cheltuiască din bani pentru zestrea fetei sale așa că vrea să o mărite cu un domn în vârstă care este dispus să se căsătorească cu aceasta fără zestre, la fel procedează și cu fiul său. În final, Harpagon îi lasă pe aceștia să se căsătorească cu cine vor, cu condiția de a nu plăti niciun ban.
Harpagon este un veritabil Hagi Tudose, amândoi fiind vestiți pentru zgârcenia lor dusă la extrem. Aceștia se aseamănă prin faptul că amândoi își țineau banii ascunși pentru a nu-i fura nimeni, sunt la fel de zgârciți cu ceilalți, precum cu cei din familia lor, ambii purtau haine vechi, iar singurul lucru care îi bucura erau banii. Putem considera că Hagi Tudose este mai avar decât Harpagon , deosebindu-se prin faptul că indiferent cât de frig era acesta nu făcea focul, nu cumpăra mâncare, el se ducea la piață si gusta, trăia într-o casă sărăcăcioasă față de Harpagon care avea și slugi.

Tema centrală a acestei comedii după cum bine ați văzut este avariția de care Harpagon dă dovadă pe tot parcursul comediei . Această temă a fost prezentată de Moliere ca fiind una amuzantă tocmai pentru a ne stârni râsul . Harpagon dă dovadă de avariție încă de la începutul filmului când este surprins in biserică de o bătrânica care strângea bani , acesta fugind peste tot de ea pentru a nu-i da bani . O alta scenă în care este prezentă avariția lui Harpagon este când acesta își ascunde banii in grădina din spate și o păzește cu prețul vieții , împiedicând pe oricine sa ajungă la bani . Bărbatul dă dovadă de avariție și când caută persoane bogate pentru copiii lui , pentru a capătă zestre de la aceștia și vrea sa ii căsătorească cu persoane înstărite . Acesta refuză sa își schimbe hainele ponosite tocmai din motivul avariției deoarece nu vrea să dea banii pe alte haine . Harpagon este asociat cu Hagi Tudose , ambele personaje fiind exagerat de zgârcite . Din punctul meu de vedere , Hagi Tudose este mai avar , el se hrănea pe unde apuca și își potolea foamea și setea pe unde apuca , tăia din turul pantalonilor pentru ai cârpi pe unde se găureau , nu tăia porcul de Crăciun pentru că irosea carnea și nu înroșea ouăle de Paste spunând că le preferă proaspete , lua țigări cu împrumut , era neîngrijit și avea parul lung , iarna când era frig nu se îndura să bage lemne pe foc pentru a se încălzi și când vede că ușa de la odaie este deschisă din cauza cotoiului acesta decide să îi taie coada . Diferența dinte Harpagon și Hagi Tudose este că Hagi nu avea copii și acest lucru îl bucura deoarece nu trebuia sa aibe grija lor , iar casa acestuia arată teribil , pe când a lui Harpagon era îngrijită .In concluzie , acest film merita vizionat !
Ciobotaru Alexandra Ștefania

In opinia mea, motivul central al comediei este avariția. Această temă este evidențiată pe tot parcursul operei. Harpagon este un bărbat care are aproximativ 60 de ani. Acesta își îngroapă averea si o pune intr-o casetă. Spre deosebire de Hagi Tudose, acesta nu este total dezumanizat, are o aparență de confort, hainele sale, in față sunt onorabile de privit iar la spate seamănă cu un cerșetor, nu își tratează copiii cu brutitate. Chiar dacă pe fiul său nu îl lasă să se casatoreasca cu Mariane dar nici pe fata sa cu cine vrea ea, acesta vreau sa o căsătorească cu un bărbat mai bătrân pentru că nu cerea zestre, problema este aceea de avere si statut social. La fiul său este si din motivul ca el vrea sa se căsătorească cu Mariane iar atitudinea sa este privită cu umor. Avariția acestuia apare atunci când le spune servitorilor sa toarne cu grijă vinul , sa stângă repede resturile , sa gătească pentru mai puține persoane decât sunt, servitorilor le spune sa stea cu spatele si sa pună un șervețel acolo unde sunt rupte hainele pentru a nu le cumpăra altele. Fuge de la biserică pentru a nu da bani, ceea ce face si Hagi Tudose. Hagi Tudose este mult mai avar decât Harpagon. Acesta își potolea foamea și setea gustând de la băcănii câte o măslină, o feliuță de pastramă, o gură de bragă, spre deosebire de acesta, Harpagon face mâncare dar mai puțin. Hagi Tudose își cârpea hainele si cizmele chiar cu bucăți din ele, Harpagon si le cârpea în spate dar în față arăta ca un om normal. Hagi Tudose nu făcea foc în sobă nici pe cel mai mare ger, nu cumpăra și el un porc la Crăciun sau un miel de Paște. De mic el strângea banii pe care îi dădea mama lui ca să-și ia covrigi. Hagi Tudose nu voia nici nevastă, nici copii deoarece însemnau cheltuială, spre deosebire de Harpagon care a fost căsătorit și are doi copii, Cleante și Elise.
În concluzie, prin cele spuse mai sus putem spune ca motivul central al operei este avariția iar Hagi Tudose este mult mai avar decât Harpagon
Mogoș Denisa

1 Subiectul operei este centrat pe o singura persoana, aceasta fiind Harpagon.
Tema centrala a operei este zgârcenia. Pe tot parcursul operei ne este prezentat personajul principal în diferite ipostaze care evidențiază aceasta tema.
O prima scena care evidențiază tema este cea în care Harpagon îi impune ficei lui sa se mărite cu un bătrân, Anselme, doar pentru faptul ca nu cerea zestre și ar fii făcut o mica economie, fata îl implora și ii spune ca nu dorește sa se mărite cu acel om, însă pentru el banii sunt mult mai importanti decât fericirea lui
Elise.
O alta scena care evidențiază tema centrala a operei este cea în care o data cu sosirea petitoarei, Harpagon isi socoteste chiar castigul de pe urma iubirii pentru tanara Mariane, cu ajutorul lui Frosine care îl păcălește el ia în considerare fiecare cheltuiala pe care Marianna nu o va face, gândindu se câte economii poate face într un an dacă fata ar renunța la haine scumpe, bijuterii și chiar la prea multa mâncare.
În concluzie putem afirma ca tema centrala a operei este zgârcenia lui Harpagon.

2 Hagi Tudose este tipul concret al avarului avand ca trasatura dominanta patima sa fata de bani , care-l dezumanizeaza si il aduce in pragul nebuniei.
Harpagon întruchipează același tip uman, cel al avarului, aceasta fiind trasatura lui principala.
Vorbind de vestimentație, amândoi aveau suficienți bani sa își cumpere haine noi însă preferau sa poarte hainele uzate și rupte pentru a face "economii".
De asemenea, amândoi aveau aceasta nebunie de a și îngropa banii, și aveau impresia tot timpul ca cineva va veni sa le fure banii.
În plus, și animalele au de suferit din cauza zgârceniei lor, Harpagon a dat în judecata o pisica deoarcere ii mâncase niște resturi dintr o pulpă de oaie, Hagi Tudose i-a tăiat coada cotoiului deoarece era prea lunga și se făcea frig în odaie când intra sau ieșea.
Concluzia este ca cei doi nu pot fii comparați, amândoi fiind la fel de zgârciți, în egala măsură.

Gugium Isabella

Avarul este o comedie scrisă de Molière, care are ca temă centrală avariția. Tema comediei este dată de acțiunile lui Harpagon, un cămătar foarte zgârcit, care se gândea numai la bani. Prima scena in care il vedem pe Harpagon cât este de avar este in incipitul comediei cand acesta se află la biserica si fuge când măicuțele vin sa strângă bani de la oamenii prezenți, acesta fugind până acasă. Altă scenă este când Harpagon își îngropa banii in grădină si pune capcane in jurul comorii și mereu se uita pe geam sa vadă daca cineva trecuse pe acolo. Alte fapte din care reiese avaritia lui Harpagon este atunci când încearcă să-și căsătorească fiul, dar si fiica cu persoane bogate, acesta gândindu-se doar la averea lor,apoi când el refuză sa le dea bani angajaților lor pentru haine noi in locul celor vechi care erau rupte sau pătate. In finalul comediei acesta acceptă căsătoriile copiilor săi cu câteva condiții: ca el sa nu plătească nimic și nici sa nu le dea zestrea copiilor lui, plus un costum nou pentru el. Iar în încheierea comediei acesta își ia banii si pleacă cât mai departe sa-i ascundă.
Un alt personaj la fel de avar ca si Harpagon, sau chiar mai mare este Hagi Tudose.
Asemănările dintre cei doi sunt următoarele:amândoi purtau haine ponosite si vechi, ca sa nu-și cumpere haine noi, aceștia aveau mereu ușile bine încuiate ca nimeni sa nu intre in casă ca sa le fure banii si alt lucru in comun mai era faptul ca amândoi își îngropau banii.
Deosebirile dintre cei doi sunt următoarele:
Hagi Tudose mergea prin prăvălii si gusta din toate ca sa mănânce si sa nu plătească bani, iar apoi spunea ca doar a degustat si nu plătea nimic, acesta își repara singur hainele si cizmele si cerea țigări cu împrumut si nu mai datea datoria înapoi. Acesta nu a avut familie niciodată deoarece se temea ca aceștia ii vor cheltui banii si asa ajunge un bătrân singur si bolnav.
Hagi Tudose este un avar mai mare decât Harpagon din toate punctele de vedere, mai ales din secvența când pune sa fie tăiată coada pisicii deoarece când intra in casa ușa era prea mult deschisă si ieșea căldura si asa a voia sa facă economie.
Din punctul meu de vedere "Avarul" este un film de comedie ce merită văzut.
Mătușica Bogdan

Avarul este o comedie scrisa de Moliere ,avand ca tema avaritia ,cu personajul principal Harpagon,in jurul caruia se petrece actiunea. Harpagon este un batran in jur de 60 de ani care este foarte zgarcit , o scena reprezentand avaritia este aceea in care Harpagon se afla la biserica iar o maicuta vine la acesta si el nu doreste sa i ofere bani si fuge .O alta scena prin care acesta isi dovedeste zgarcenia este aceea in care el nu si lasa fata sa se casatoreasca cu cel pe care l iubeste deoarece nu avea avere .
Harpagonn se aseamana cu Hagi Tudose amandoi fiind tipul genului avar. O asemanare intre cei doi ar fi ca ambii purtau haine vechi ,rupte,desi aveau banii de unele noi , de asemenea ambii erau obsedati de gandul ca cineva in permanenta este cu ochii pe banii lor ,acestia erau zgarciti si cu propria lor familie . Cu toate acestea dupa parerea mea, Hagi Tudose este mai avar decat Harpagon de Moliere ,deoarece acesta prin mai multe scene isi arata avaritia dusa la extrem ,spre exemplu o scena este cea in care Hagi Tudose taie coada pisicii deoarece sta prea mult cu usa deschisa cand intra in casa si intra frigul,acesta nu face focul in casa, nu isi i a medicamentele si mananca foarte putin , prim comparatie cu Harpagon , care avea slugi in casa,si avea un bucatar care i pregatea masa. Prin urmarea acestor comparatii , consider ca Hagi Tudose este mult mai avar decat Harpagon . Filmul *L'Avare* este unul foarte bun ,comic , deoarece starneste rasul , are o diversitate de intamplari comice , vestimentatie, moravuri,elemente care alcatuiesc caracteristicile comediei.
CALEA ALEXANDRA COSMINA
Clasa a-11-a E

O comedie tare simpatica cu multe faze si dialoguri haioase.Louis de Funes ca de obicei are o prestatie magnifica si face din film un adevarat spectacol.Merita vazut!

Teatru cinema cu un Louis de Funes exceptional. Sper sa mai apara din cand in cand la TV

o comedie clasica, ce trebuie apreciata ca atare, o opera de a lui Moliere, ecranizata exceptional din punctul meu de vedere. Louis de Funes face tot filmul!

"Avarul" este o adaptare cinematografică a comediei cu acelaşi titlu scrisă de Molière, al cărei personaj principal este zgârcitul cămătar Harpagon (un precursor al lui Hagi-Tudose) care încearcă să-şi căsătorească fiul şi fiica după diverse combinaţii ce i-ar aduce câştiguri băneşti cât mai mari. Piesa de teatru este foarte amuzantă şi descrie moravurile burgheze existente în Franţa secolului al XVII-lea, precum cămătăria necinstită, căsătoriile aranjate de părinţi, neputinţa femeilor de a-şi impune voinţa în faţa bărbaţilor sau intrigile mincinoase care se ţeseau în înalta societate.

Filmul regizat de Jean Girault (regizorul "Jandarmilor") şi Louis de Funès este foarte amuzant, interpretările actoriceşti sunt foarte bune (cea a lui de Funès fiind excepţională), iar decorurile şi costumele sunt bine realizate. Din păcate, acest film este mai mult o piesă de teatru filmată decât un film în adevăratul sens al cuvântului. Cei doi regizori se limitează la utilizarea integrală a dialogurilor scrise de Molière, tehnica cinematografică este slab exploatată, iar interioarele se aseamănă cu scena de teatru şi nu cu un platou de filmare. Dacă priveşti "L'avare" doar ca o piesă de teatru atunci merită indiscutabil nota 10.

Senzational, Louis de Funes face un rol de exceptie.

O frumoasă adaptare a muncii lui Molière. Cu o mare distributie cu Louis de Funes in forma maxima.

O comedie buna in stilul lui Louis de Funes si Jean Girault , ecranizare dupa Moliere

Nota maximă pentru celebrul comedian francez...dar dacă nu exista Moliere?

Avarul .......................... face toti bani :))

faza cu moneda.... trebuie remarcata, chiar ma gandeam sa fac si eu un truc de ala unui cersetor

adaptarea modernista dar atat de clasica a lui Moliere. Una din scenele favorite? Scena din biserica si zgomotul facut de banii din cutia milei .

O super comedie de la cel mai bun actor de acest gen din Franta.

O comedie prea tare ca sa fie ratata.Merita citita si cartea dar trebuie vazut si filmul

Cel mai tare film a lui Louis de Funes! Comedie mortala !