Părerea criticului
Parte mesianic, parte realism fantastic, filmul începe într-un cadru greu de plasat în timp. Este vorba de un sat din Italia anilor 90, în care oamenii trăiesc în sclavie? Sau este o fabulă medievală, filmată într-o perioadă nouazecista?
Personajele frizează grotescul: țărani care trăiesc la limita subzistenței, o contesă ridicolă, cu un fiu „hipster". Lazzarro, un tanăr de vreo douăzeci de ani și argatul satului, e singurul "normal". Ieșit din cutumele locului și dintr-o integrare în vreun tipar, are un aer mesianic. Totodată, seamănă cu tanărul din „Concurs" sau cu Vasile din „Faleze de nisip” ale lui Daneliuc, oamenii care își apără principiile și binele indiferent de apucăturile celor din jur.
Și aici începe fantasticul. Scăpat printr-o minune dintr-un accident fatal, Lazzaro se trezește viu. Aici trimiterea la Biblie, cu Lazăr cel înviat din morți, e evidentă. Insă lumea în care Lazăr învie are o problemă: au trecut douăzeci de ani, iar consătenii lui trăiesc ca vagabonzi la marginea orașului. Va reuși Lazăr, cu bunătatea lui, să le schimbe viața în bine?
Personajele frizează grotescul: țărani care trăiesc la limita subzistenței, o contesă ridicolă, cu un fiu „hipster". Lazzarro, un tanăr de vreo douăzeci de ani și argatul satului, e singurul "normal". Ieșit din cutumele locului și dintr-o integrare în vreun tipar, are un aer mesianic. Totodată, seamănă cu tanărul din „Concurs" sau cu Vasile din „Faleze de nisip” ale lui Daneliuc, oamenii care își apără principiile și binele indiferent de apucăturile celor din jur.
Și aici începe fantasticul. Scăpat printr-o minune dintr-un accident fatal, Lazzaro se trezește viu. Aici trimiterea la Biblie, cu Lazăr cel înviat din morți, e evidentă. Insă lumea în care Lazăr învie are o problemă: au trecut douăzeci de ani, iar consătenii lui trăiesc ca vagabonzi la marginea orașului. Va reuși Lazăr, cu bunătatea lui, să le schimbe viața în bine?
