Una dintre cele mai bune satire pe care le-am vazut. Bunuel a fost atat de suparat pe burghezie incat, folosindu-se de suprarealism si de un talent nativ in a ridiculiza, isi "chinuie" saracele personaje care nu reusesc sa ia o simpla masa impreuna, cu propriile lor arme. Absurdul situatiilor este de-a dreptul delicios, iar finalul pune la locul sau burghezia, intr-un cadru trist, mediocru si fara capatai.
lili22
pe 22 Septembrie 2018 13:35
Unul din filmele lui Bunuel aproape perfecte
Raman admiratoare a filmelor albnegru realizate la inceputul carierei.
balta67verde
pe 27 Octombrie 2016 11:54
Un film genial, o comedie satirica bizara. Merita din plin toate premiile decernate. Piccoli joaca excelent. Acesta si Le fanome de la liberte sunt filmele mele preferate, din cele regizate de Bunuel.
Stephen2D
pe 11 Februarie 2016 23:28
Cam o continuare a Îngerului Exterminator, dar deja lumea începuse să se sature de burghezie... fiindcă fiecare ajunsese un mic burghez.
cezarika21
pe 21 Septembrie 2015 18:04
Trăind în mijlocul unei burghezii snoabe și ipocrite, adeptă a unor reguli conservatoare perimate și prizonieră a propriilor tabieturi, cineastul Luis Buñuel și-a dezvoltat o aversiune față de societatea capitalistă superficială și plictisitoare din secolul al XX-lea. Realității plate și conformiste i-a opus o realitate proprie de factură suprarealistă, creând un univers oniric dominat de absurd.
”Le charme discret de la bourgeoisie” este poate una dintre cele mai bune satirizări ale existenței burgheze stereotipe. Filmul prezintă încercarea zadarnică a unui grup de șase prieteni din burghezia medie-superioară de a se reuni la o masă tihnită. Întâlnirea, realizată pentru etalarea statutului lor social, este întreruptă permanent din diferite motive mai mult sau mai puțin neobișnuite. Încercările bogătașilor seamănă oarecum cu munca zadarnică a lui Sisif, fiind o reflectare a banalei și inutilei lor existențe.
Satira la adresa burgheziei dezvăluie mediocritatea și lipsa de sens a burgheziei, o clasă socială ce a uitat valoarea muncii și se complace într-un trai monden și ridicol ce mimează viața autentică. Așa-numita ”lume bună” este minată de propriile sale vicii: fizice (alcoolismul, adulterul, lăcomia, crima) și morale (ipocrizia, lăudăroșenia, infatuarea). Personajele încearcă să-și ascundă vidul sufletesc cu un „farmec discret”, etalând un fast exterior destinat să le confere o aparență de respectabilitate și să le mângâie propriul orgoliu.
Existența searbădă a burgheziei seamănă cu un drum în tăcere de nicăieri către nicăieri, un castel din cărți de joc ce se ruinează pentru că a fost construit pe nisip. Somnul personajelor este dominat de temeri cumplite ce se vor îndeplini într-un viitor mai mult sau mai puțin apropiat pentru că nimic nu este veșnic în această lume.
Iulidesprefilme
pe 17 August 2013 14:10
Pentru buna realizare artistică, Academia Americană de Film a apreciat pelicula cu Oscarul pentru cel mai bun film străin al anului 1972.
cosmin_kedii
pe 12 Martie 2013 13:57
filmul este considerat unul dintre cele mai importante din cariera lui Luis Buñue iar unele scene sunt cu adevărat memorabile
ChrisfloydOS2001
pe 29 August 2012 22:42
filmul are elemente de psihanaliza....gasesc ceva din freud despre vise, totul merge din vis in vis si de aici incepe drama celor 3 familii care nu reusesc sa duca pana la capat o cina...
aayana
pe 29 Martie 2011 13:58
Prăpastia dintre clasele sociale a existat dintotdeauna, poate mai evidentă în trecut când oamenii nu puteau pretinde că sunt prinți fără a avea probe. Acum e mai ușor să îți cumperi o geantă fake, un parfum, un ceas sau orice alt accesoriu pentru a induce lumea în eroare. Dar nici azi popa nu e popă fără veșmintele sale, fițosul nu e fițos până nu se umflă în pene. Filmul de față este ca o minge la fileu pentru toate categoriile de oameni: bogați, săraci, așa-zișii modești, etc. Din punctul meu de vedere, o capodoperă ce trece proba timpului cu succes.
almar
pe 04 Februarie 2011 13:16
daca Nolan in Inception incearca sa se joace cu mintile noastre, Bunuel ne ia unpic la misto. Prietenia cu Dali n-a fost intamplatoare. Teoria actelor ratate a lui Freud si teoriile acestuia despre vise isi gasesc in filmul de fata o reprezenatare cinematografica inspirata, suprapusa peste critica acida a societatii burgheze.
Raman admiratoare a filmelor albnegru realizate la inceputul carierei.
”Le charme discret de la bourgeoisie” este poate una dintre cele mai bune satirizări ale existenței burgheze stereotipe. Filmul prezintă încercarea zadarnică a unui grup de șase prieteni din burghezia medie-superioară de a se reuni la o masă tihnită. Întâlnirea, realizată pentru etalarea statutului lor social, este întreruptă permanent din diferite motive mai mult sau mai puțin neobișnuite. Încercările bogătașilor seamănă oarecum cu munca zadarnică a lui Sisif, fiind o reflectare a banalei și inutilei lor existențe.
Satira la adresa burgheziei dezvăluie mediocritatea și lipsa de sens a burgheziei, o clasă socială ce a uitat valoarea muncii și se complace într-un trai monden și ridicol ce mimează viața autentică. Așa-numita ”lume bună” este minată de propriile sale vicii: fizice (alcoolismul, adulterul, lăcomia, crima) și morale (ipocrizia, lăudăroșenia, infatuarea). Personajele încearcă să-și ascundă vidul sufletesc cu un „farmec discret”, etalând un fast exterior destinat să le confere o aparență de respectabilitate și să le mângâie propriul orgoliu.
Existența searbădă a burgheziei seamănă cu un drum în tăcere de nicăieri către nicăieri, un castel din cărți de joc ce se ruinează pentru că a fost construit pe nisip. Somnul personajelor este dominat de temeri cumplite ce se vor îndeplini într-un viitor mai mult sau mai puțin apropiat pentru că nimic nu este veșnic în această lume.