Le Doulos (1962)

Maurice Faugel (Serge Reggiani), proaspăt ieșit din închisoare, comite o crimă care are ca mobil aparent jaful, dar de fapt este o ‘încheiere de conturi’ legată de o poveste din trecut. Atunci când este surprins în timpul unui alt jaf terminat cu moartea unui polițist, bănuielile legate de sursa informației care a condus poliția la locul infracțiunii cad asupra prietenului sau Silien (Jean-Paul Belmondo). Ajuns în închisoare, Maurice plănuiește să se răzbune, dar tocmai Sillien este cel care îl scapă, lăsând bănuielile poliției să cadă asupra unui alt interlop (Michel Piccoli). Care este adevărul? Este Silien un turnător josnic sau un om de onoare (după codurile lumii interlope) și un prieten adevărat? Acțiunea filmului reprezintă un permanent joc intre bănuieli și certitudini, și ceea ce vedem nu este neapărat ceea ce pare. Deznodământul aduce și clarificarea întregii povesti în ultimele minute ale filmului, și atunci ne dăm seama că regizorul și scenariștii s-au jucat până atunci cu percepția și punctul nostru de vedere, al spectatorilor.