Le facteur humain (2012)

"Standardizarea înseamnă progres!" și "Ceea e bun pentru fabrică, e bun și pentru familie!" sunt câteva dintre contrariantele "concluzii" ale neliniștitor de actualului THE HUMAN FACTOR, desemnat Cel Mai Bun Film de Debut la Clermont-Ferrand 2012. Filmul este o acidă și plină de umor revizitare a teoriilor despre creșterea eficienței ale lui Taylor și a efectului acestora asupra societății, și o mostră de reutilizare creativă a materialului de arhivă. În anii '20, un inginer sedus de taylorism este trimis să reorganizeze o fabrică. În timpul deplasării, acesta poartă o corespondență cu soția sa: în vreme ce el îi povestește despre experimentele în taylorism, femeia culege bucăți de informație și începe să le folosească în treburile gospodăriei. La nivel sonor suntem martorii acestui schimb de gânduri, în timp ce în imagine urmărim un colaj din materiale de arhivă înfățișând visul economic american. Treptat însă, soțul începe să se îndoiască de faptul că sistemul lucrează în folosul individului, în vreme ce soția sistematizează tot mai asiduu gospodăria. Amintind de MODERN TIMES-ul lui Chaplin, FACTORUL UMAN este un studiu despre alienarea și absurdul societății de consum.