Ce surpriză, Ada Solomon joacă în filme? Nu știam!. Am revăzut faza când apare, e avocata căreia nu i se vede fața , doar un pic din păr și o mână. (Apropos e o coincidență de nume cu directorul de imagine Alexandru Solomon? Aide bre’ așa e la artiști). Dar cu ocazia asta am reluat replica ei, care devine în neconcordanță cu decursul poveștii, credeam că mi s-a părut dar chiar așa spune: peste o lună dacă nu vă răzgândiți, treaba e definitivă. Cred că este o greșeală de script aici fiindcă, mai târziu, trebuiau să se întâlnească cu ea, cu avocata, pentru a definitiva divorțul, deși divorțul rezultă că decurgea automat din dialogul de mai sus.
Fazele acelea de care vorbea Mihai Șerban mai sus sunt superbe, intrarea lui în vis , evadarea din realitate, așa cum mă gândesc eu că se întâmplă în mintea unui scriitor, sunt cele mai bune, nu știu de ce mi-au adus aminte de Vitorio De Sica.
Că imaginea nu ar fi ok, că ar fi filmat cu cameră DSRL sau altceva nu am observat, mie mi s-a părut ok imaginea.
Eu cred că Monster Kabinett este real. Cred că tipul, chiar face reprezentația asta în Berlin și își agață specatorii pe stradă, pentru câțiva euro i-a lăsat să-i filmeze reprezentația. Mă gândesc cât ar fi costat să facă acele personaje din metal, numai pentru filmul ăsta. Ca și dansul din acel bar deși, dacă căuta pe la noi, imposibil să nu fi găsit o dansatoare cu ciucurel, filma faza la noi și astfel nu le mai dădea banii la nemți.
Sonorul a fost aproape ca-n filmele americane, felul în care spuneau textul personajele la fel. Conținutul dialogului, textul în sine însă, slab. Oare cum o fi fost ptr Mimi Branescu să ”spuie” text mai slab decât cel pe care l-ar fi făcut el însuși?
Fazele acelea de care vorbea Mihai Șerban mai sus sunt superbe, intrarea lui în vis , evadarea din realitate, așa cum mă gândesc eu că se întâmplă în mintea unui scriitor, sunt cele mai bune, nu știu de ce mi-au adus aminte de Vitorio De Sica.
Că imaginea nu ar fi ok, că ar fi filmat cu cameră DSRL sau altceva nu am observat, mie mi s-a părut ok imaginea.
Eu cred că Monster Kabinett este real. Cred că tipul, chiar face reprezentația asta în Berlin și își agață specatorii pe stradă, pentru câțiva euro i-a lăsat să-i filmeze reprezentația. Mă gândesc cât ar fi costat să facă acele personaje din metal, numai pentru filmul ăsta. Ca și dansul din acel bar deși, dacă căuta pe la noi, imposibil să nu fi găsit o dansatoare cu ciucurel, filma faza la noi și astfel nu le mai dădea banii la nemți.
Sonorul a fost aproape ca-n filmele americane, felul în care spuneau textul personajele la fel. Conținutul dialogului, textul în sine însă, slab. Oare cum o fi fost ptr Mimi Branescu să ”spuie” text mai slab decât cel pe care l-ar fi făcut el însuși?