am incercat sa-i dau o sansa, incepea bine, poveste interesanta : ''provincialul'' mutat in chrie la Bucuresti la o babuta care si-ar da si ultimul colt din casa pentru un ban in plus. Am oprit totusi cand mi-au ajuns minute intregi de dialoguri de piata si autobuz. Or fi vrut sa faca ca totul sa para natural, dar cand ma uit la un film prefer totusi sa aud niste dialoguri mai interesante, ca dialoguri ca astea din film aud si cand stau la coada la casa la profi. O deveni mai bun pe parcurs, nu neg, dar chiar n-am de gand cand sunt atatea filme bune in lume sa stau sa pierd timpul astepand potentialul filmului asta.
lili22
pe 15 Decembrie 2021 23:42
Un film mediocru si neinteresant.Regizorul a vrut sa socheze cu orice pret.S-au facut destule filme cu acest subiect, e foarte greu sa vii cu ceva nou.
crome
pe 15 Decembrie 2021 20:59
Filmele romanesti sunt filme cu mesaje si cu tenta mioritic sensibila,mie imi plac si jocul actorilor a fost f. bun.
ChilyWilly
pe 22 Octombrie 2020 16:51
un mare rahat precum toti care văd o capodoperă in acest film.
1900toamna
pe 22 Aprilie 2020 02:35
Rar mi-a fost dat să văd film mai prost! Jur ca nu înțeleg de ce filmele românești prezintă o lume....de aproape boschetari. Caută mult maghernițele astea pt a filma? Tot vreau sa dau o șansă filmelor românești, dar degeaba, mai bine nu!
andystarx
pe 13 Decembrie 2017 15:59
Fata de multe alte filme romanesti,acesta a avut o idee cu totul noua,ceva mai controversat,si jocul actorilor a fost bunicel,dar nu il poti numi un fim bun,cel mult bunicel !
elvischiriac
pe 23 Martie 2017 23:33
slab..... in anul 2006 la tara in club sunt dansatoare... si la bar poti sa iti cumperi tigari carpati. Cam atat interesant in acest film
xerses
pe 12 Martie 2016 17:12
Filmul vine cu mesaj... iubire incurcata de relatie nepotrivita...nu are cum sa functioneze.
Un film pt parintii din sate , comune , orase mai mici , despre viata copiilor lor trimisi la studii in marile orase ..
Ia placut filmu lui KarinaAngelx se la LJ
pe 26 Octombrie 2013 15:33
Inspirat de romanul cu acelaşi nume al Ceciliei Ştefănescu, un roman care ,fie vorba între noi, este genul din care citeşti de curiozitate câteva pagini şi îl abandonezi pentru totdeauna fără niciun regret, filmul “Legături bolnăvicioase” este o reinterpretare a poveştii realizată tot de ea în colaborare cu scenaristul Răzvan Rădulescu. Cu o premisă … Continue reading →
margott
pe 12 Ianuarie 2012 12:55
La nivel de subiect mie mi se pare ca aduce cu My Summer Of Love (2004), nu cu filmul lui Bertolucci. Reusit filmul lui Tudor Giurgiu. Mi-a placut pana si de Mihaela Radulescu, care de altfel mi-e antipatica.
stormblast
pe 12 Decembrie 2011 15:38
Rog fanii Avatar ,sau mai stiu eu ce , sa iasa de pe aceasta pagina ca nu-i de ei filmul asta.
alex_il_fenomeno
pe 03 Decembrie 2011 16:09
a fost un film reusit , in ciuda asteptarilor mele . are la baza o poveste foarte dramatica , ce impresioneaza inca din primele momente . acesta este si lucrul cel mai de pret al filmului : este plin de momente dramatice , ce trezeste sentimente puternice in tine , traind fiecare clipa cu personajele principale . povestea se desfasoara nebanuit , intrucat nici nu stii cu ce te poate surprinde de fiecare data . nu este nici pe departe o capodopera , insa un film interesant care nu plictiseste reuseste sa fie .
goldenleaves
pe 05 Martie 2011 10:41
destul de slab si de lalait dar are cateva secvente care merita cum sunt cele cu tudor chirila momentul in care se enerveaza foarte tare si tot de apreciat este si coloana sonora din pacate celelalte 2 actrite nu m-au impresionat prea tare
Pitbull
pe 01 Ianuarie 2011 18:16
Legături bolnăvicioase - un film schweitzer
Pitbull (Mihnea Columbeanu)
aprilie 2006
Când eram mic, schweitzer-ul (sau - na! - şvaiţeru') era brânza mea favorită. Chestia e că-n şvaiţer, găurile sunt la locul lor. Nu prea au ce căuta-ntr-un film - ca, bunăoară, Legături bolnăvicioase: un film bun, dar plin de găuri cât pumnul!
De ce e bun?
În primul rând, pentru că nu plictiseşte. Se urmăreşte cu plăcere şi interes, atât de-un târnosit chichiricios într-ale filmelor ca subsemnatul, care când vede nasulii pe ecran sau se enervează, sau se plictiseşte, sau chiar adoarme - uneori - cât şi de public: o sală pe trei sferturi plină la Movie Plaza, care a reacţionat bine, viu, adecvat. În al doilea rând, pentru că... Ei, aici, lucrurile devin mai complexe şi cu multe aspecte.
S-a bătut mult şaua (cum era şi firesc) pe latura de moravuri (în sens atât sexual, cât şi social, al filmului). Chiar dacă e o perspectivă eminamente conjuncturală, nu poate fi ignorată, într-o societate (a noastră) care de-abia se căzneşte să se lumineze la cap şi să înţeleagă cum stă treaba cu sexualităţile alternative.
Glosând rapid peste chestiune, e suficient să reamintim că homosexualitatea nu e nici patologică, nici imorală sau amorală, iar incestul, deşi reprezintă o disfuncţie psihică (inhibarea stării fireşti de repulsie faţă de o reproducere degenerativă), totuşi nu poate fi definit nici el, în sens clinic, ca "patologic" - iar sub aspect social, este imoral, dar nu şi amoral.
Prin urmare, de ce "Legături bolnăvicioase" - cu atât mai mult cu cât filmul nu-şi propune să fie nici preacuvios, nici moralizator, nici măcar condescendent? În substanţa lui intrinsecă, nu există noţiunea de "bolnav" - şi nici în cea extrinsecă, aşa cum s-ar fi putut spune, dacă era prezentă măcar reacţia lumii din jur faţă de lesbianism şi incest. Ceea ce ne duce la o primă gaură a şvaiţerului: titlul, în mod paradoxal, sună bine, da' scârţâie.
Sărim astfel în cea de-a doua gaură - parţial plină, din fericire. În mod declarat, Tudor Giurgiu şi-a propus să înfăţişeze o poveste despre lesbianism fără nici un fel de partis-pris-uri - ba chiar... fără lesbianism! Relaţia celor două protagoniste nu e urmărită, în esenţă, ca o legătură ilicită, ci pur şi simplu ca o poveste de dragoste, făcând aproape total abstracţie de identităţile sexuale ale partenerilor. Comentariile privind caracterul ei homosexual şi raporturile acestuia cu lumea din jur sunt reduse la minimum şi rămân nerelevante fată de latura umană.
Sub acest aspect, filmul câştigă pariul: reuşeşte să fie relaxat şi firesc. Pierde însă pariul la acelaşi nivel de conjunctură menţionat anterior: cel puţin în România de azi, atitudinea socială faţă de homosexualitate e încă departe de a fi relaxată şi firească. Prin urmare, atitudinea regizorului ar fi trebuit să opteze măcar pentru una dintre următoarele variante: sau ignorarea deplină a reacţiilor sociale (concentrându-se strict asupra problematicii celor două personaje - deci, lipsindu-se şi de aluziile sau comentariile care mai apar pe ici pe colo), sau o dezvoltare ceva mai completă a acestora, în ton cu mentalitatea reală (ceea ce ar fi justificat şi titlul). Astfel stând lucrurile, din păcate, ia naştere principala frustrare de fond a filmului.
Dincolo de aceste considerente, ne iese în cale o nouă dualitate împlinire / neîmplinire: personajele. Alex şi Kiki au date de pornire extrem de generoase, care nu depăşesc stadiul unor crochiuri intolerabile la cel mai elementar nivel dramaturgic. Pe de o parte, fiica intelectualilor de ţară (încă ţărani în esenţa lor), în confruntare cu metropola, calmă, lucidă, rezonabilă, deviind temporar pe panta unei relaţii tulburi, pentru a-şi regăsi în final echilibrul interior. Pe de altă parte, fata disfuncţională, nevropată, hipersensibilă şi sangvină din zona degenerărilor proprii mediului urban. Partea proastă e că nimic nu dezvoltă, nici retrospectiv, nici dramaturgic, aceste arhetipuri. Deşi situaţiile în care sunt puse le prilejuiesc reacţii puternice - şi, adesea, spectaculoase -, substanţa personajelor rămâne nepermis de firavă.
Aceeaşi oscilaţie se remarcă şi în interpretarea actriţelor - două tinere cu date certe, încă în curs de maturizare profesională. Adecvate tipologic, suficient de agreabile pentru a fi ataşante, ajutate până la un punct de îndrumările regizorului, interpretele reuşesc în linii mari să convingă, în pofida platitudinilor, falseturilor şi stângăciilor actoriceşti care se mai simt pe ici, pe colo. Ioana Barbu e expresivă, sensibilă, nuanţată, dar de la un timp registrul ei începe să-şi releve limitele şi lipsa de imaginaţie. Maria Popistaşu, mai neîndemânatică şi mai pe-alături în general, reuşeşte totuşi să compună un portret cel puţin credibil (şi chiar cu accente expresive) al neuroticei în criză de identitate.
Enters Tudor Chirilă, unde lucrurile încep să se complice. De la plusurile la minusurile rolului lui Sandu, drumul e destul de clar. Totul începe cu ambiguitatea dramaturgică a personajului, introdus artificial în poveste, pentru a completa polaritatea clasicului "dacă / dar dacă" ("Dacă două colege de facultate au o relaţie lesbiană? Dar dacă una dintre ele are şi o legătură incestuoasă cu fratele ei?") Necesar ca wild-card care să potenteze direcţia centrală a tramei, Sandu rămâne totuşi exterior acesteia. Prezenţa lui complică universul familial al lui Kiki (va să zică, doi părinţi limitaţi şi extrem de convenţionali, care cum necum au dus la apariţia unui cuplu frate-soră cu disfuncţii psiho-afective acute), fără însă ca nimic să completeze convingător tabloul. Secvenţa mesei în familie, menită să întregească acest portret de grup, rămâne la nivel de schiţă, sau propunere - formalismul steril al părinţilor nu izbuteşte nici măcar să sugereze resorturile degenerării copiilor. Iar intervenţiile lui Sandu nu influenţează în nici un mod semnificativ evoluţia relaţiei Alex-Kiki - decât cel mult la nivel superficial, al unor reacţii imediate. Posibilitatea tuturor tensiunilor proprii unui asemenea triunghi, şansa acumulărilor dramatice, a divulgărilor succesive şi a tuturor celorlalte implicaţii, evoluţii şi gradări posibile, se pierde la început de drum. Termenii ecuaţiei "dacă / dar dacă" rămân separaţi.
Ca atare, Sandu începe prin a fi (şi rămâne) un personaj în sine. Lipsită de un fond autentic, prezenţa lui spectaculoasă, combinând pitorescul cu repulsivul, perversitatea cu candoarea, farmecul cu scabrosul, devine, poate, cel mai ratat dintre pariurile filmului - când tocmai acest personaj avea toate datele de pornire ale uneia dintre cele mai interesante şi complexe creaţii din caracterologia cinematografică românească a ultimilor ani. Fatalmente, ne vine în minte analogia cu Malvolio - un alt personaj exterior intrigii care devine incident acesteia, compunând un individ-univers paralel dar şi concurent, o adevărată "piesă în piesă". Acelaşi Malvolio, în interpretarea aceluiaşi Tudor Chirilă, pe scena Teatrului de Comedie, a consacrat definitiv datele de bază ale actorului de teatru. Pe ecran, Tudor Chirilă încă îşi mai caută drumul. Categoric, Sandu este un salt impetuos faţă de prezenţa amorfă din Milionari de weekend. Contradicţiile personajului îi oferă actorului şansa de a dovedi că stăpâneşte şi o bună parte din mijloacele de expresie proprii ecranului (în special în cele câteva - prea puţine - tăceri şi priviri care-i marchează prezenţa). Din păcate, e evident că, finalmente, Sandu ratează din vina regizorului - nu numai prin sus-menţionata lui inconsistenţă, ci şi prin modul de lucru cu actorul. Ca profesionist, cred că am simţit clar efortul lui Tudor Giurgiu de a colabora cu interpreţii, ca şi faptul că în multe privinţe rămâne descoperit. S-o punem pe seama lipsei de experienţă.
Ceea ce ne duce la o altă zonă de relief profund denivelat al filmului: şocanta alternanţă între firescul şi artificialitatea majorităţii personajelor (chiar şi în cazul Cătălinei Murgea, excelenta actriţă craioveană pe care, de la Concurs-ul lui Piţa încoace, am văzut-o mult prea rar prin filmul românesc). Vom face abstracţie de comentariul din off al naratoarei (care e sută la sută redundant, plicticos şi neîndemânatic până la iritant), dar nu putem să nu remarcăm că replicile credibile, scăpărătoare şi pline de haz sunt intercalate într-o mult mai întinsă succesiune de artificiozităţi, convenţionalisme şi "literarisme" expozitive. Moştenire a sursei literare? Nesiguranţă a scenariului şi regiei? Mână-n mână, probabil.
Aceleaşi tatonări marcate de incertitudini se semnalează şi în lucrul fizic cu actorii - mizanscenă, mobilitate, relaţii active între personaje. Cel mai neplăcut rateu, în acest sens, rămâne aceeaşi secvenţă a prânzului - de o energie potenţială explozivă, care se fâsâie prin stăpânirea insuficientă a paginării cinematografice, dând de presupus că şi Tudor Giurgiu săvârşeşte greşeala de a lăsa acasă moştenirea teatrală de fond a oricărui regizor (chiar şi netrecut prin teatru), construind secvenţele fragmentat, cadru cu cadru, şi lipsindu-le astfel de coeziune şi creştere dramatică.
Noroc că lucrurile se salvează în mare măsură cu ocazia secvenţei gemene - confruntarea cu familia Alexandrei. Pe bună dreptate, s-a observat că e cea mai reuşită secvenţă a filmului (şi, cum s-a mai spus, e păcat că se consumă atâta balast doar pentru a ajunge pe acest vârf). În curtea casei de la Pietroşiţa, tensiunile explodează, şi în sfârşit asistăm la o fulgurantă radiografie a conflictelor multiple care mocneau latent dedesubtul povestirii. Neîmplinirea secvenţei de la ţară e doar relativă, prin faptul că-i lipseşte o anumită rotunjime de construcţie, o necesară dozare a creşterii conflictuale, care ar fi prilejuit nuanţe şi accente de foarte bună calitate, iar unele elemente de completare (cum ar fi nota discordantă pusă de personajul Mihaelei Rădulescu) se finalizează doar parţial, în pofida bunelor lor intenţii.
Aceeaşi măiestrie incompletă a gramaticii cinematografice se regăseşte şi în finalurile ratate (sau, mai exact spus, rezolvate simplist şi convenţional) ale unor secvenţe (prânzul, sau dialogul dintre Alex şi tanti Lucreţia, în bucătărie), deşi nu lipsesc nici articulările armonioase şi solide - încheierea secvenţei erotice nocturne de la Pietroşita şi conjugarea ei cu dimineaţa imediat următoare.
În fond, aceste două secvenţe, singurele în care latura sexuală a relaţiei dintre protagoniste se explicitează cu adevărat, sunt printre cele mai reuşite din film, devenind astfel unul dintre pariurile câştigate ale acestuia. În special secvenţa de noapte se distinge printr-o rară frumuseţe şi discreţie, atât în jocul actriţelor, cât şi în cadraj, iluminare şi formatul cinematografic general.
De altfel, nu încape nici o îndoială că aceasta este una dintre principalele calităţi ale filmului. Tudor Giurgiu ştie să "filmeze frumos" şi expresiv. Există numeroase cadre cu valenţe plastice manifeste, compoziţii minuţioase, unghiulaţii inventive şi surprinzătoare - fără însă a cădea în capcana unui estetism ostentativ - şi aş presupune că în această direcţie se orientează principalele şanse ale evoluţiei lui Tudor Giurgiu ca regizor. Se prea poate ca filmul românesc să fie pe punctul de a dobândi un nou "stilist" - în sensul bun al cuvântului.
Căci la fel de "stilistic" (nu "stilizat") - şi neîmplinit dramaturgic - este şi finalul filmului. Povestirea se termină pentru că aşa vrea muşchii ei - legătura cauzală dintre incidentul de la ţară şi decizia lui Alex de a rupe relaţia cu Kiki fiind vagă, firavă, slab justificată. Rămaşi împreună, probabil destinaţi unei degenerări tot mai accentuate, Kiki şi Sandu, pe balconul apartamentului, privesc spre nicăieri-ul unei nopţi întunecate. Un sfârşit care nu spune mare lucru, dar măcar pune punct - şi-l pune destul de frumos.
Am avea motive să sperăm, cred, că nu spre o noapte la fel de întunecată priveşte şi Tudor Giurgiu. Calităţile indiscutabile pe care le-am analizat mai sus dovedesc şansele unei evoluţii artistice şi profesionale care nu depinde decât de capacitatea realizatorului de a învăţa din propriile lui greşeli - cum, din păcate, de prea multe ori a avut ocazia - şi a ratat-o - filmul românesc în general.
19 aprilie 2006, Bucureşti, România
piranha
pe 20 Septembrie 2010 22:10
film romanesc de duzina - bunicel la vremea lui, dar forgettable. Este primul exemplu notabil de "product placement" al unui automobil intr-un film romanesc. Scena cu parintele fetei care apreciaza masina cu care au venit de la Bucuresti este putin cam exagerata din acest punct de vedere. In filmul bun de afara se face chestia asta ceva mai discret.
Iamsaved
pe 17 August 2010 22:08
Tin minte ca l-am vazut cu o prietena,adica ea il vazuse si mi l-a aratat si mie si m-a atins intr-un fel,nu mai stiu daca mi-a placut dar acum gandindu-ma la subiect cred ca am sa ma uit din nou la el si cred ca o sa-mi placa si mai tare,stiu ca mi-a placut felul cum au jucat actorii,asta tin minte sigur.
c.ghevara
pe 07 August 2010 00:37
N-am idee ce poate sa placa la flmul asta... Ce vrea el? Sau regizorul? Se putea termina oricand si oricum. Pare o adunatura de scene pe care regizorul s-a hotarat sa le lege, cumva, cu o zi inaintea premierei. Ritm plicticos, scene inutile, de lungimi nejustificate. O idee mica si fixa pe care nu stii cum sa o mai rasucesti, ca sa-l tii aproape pe spectator. Se iroseste timp, si apoi te miri ca n-ai mai dezvoltat personajele. Tensiuni artificiale, incercari pline de stangacie si prea evidente de a surprinde spectatorul. Conflict slabut. Un titlu bun, dar care te duce cu gandul la "Legaturi periculoase". E un pariu pierdut ca subiecte despre sex si tabuuri se pot vinde bine chiar daca lipseste restul. Cam asa isi imaginau regizorii, in vremea comunismului, ca daca introduci niste "soparle" filmul va avea succes, chiar daca, in rest, era de caca. Vezi "Legaturi bolnavicioase" si te intrebi: SO WHAT?
fleurdelautomne
pe 26 Iunie 2010 16:46
jenant pentru oricine a vazut The Dreamers al lui Bertolucci. Oare cand vom inceta, noi romanii, sa copiem capodoperele cinematografiei mondiale. Prestantele actoricesti sunt neconvingatoare, scenariul cam tras de par.
isa
pe 23 Iunie 2010 13:14
mereu mi se confirma ca timpul in care ai putea sa vezi un film romanesc, poti sa-l ocupi cu orice alta activitate. e valabil pt majoritatea cazurilor....
rana.
pe 22 Iunie 2010 03:58
erau vorba de legaturi bolnavicioase nu?...ma gandeam la ceva care sa socheze...sa lase o parere buna..gen da frate filmu a fost foarte bun...scenariul foarte intrigant...sau vorbind despre filmu in sine vai ce urat din partea cristinei si din partea lui sandu..dar nu a fost nici un moment erotic...aproape ca nu pricepeam care e faza dintre sandu si cristina...iar ele doua nu dadeau semne ca ar fi indragostite absolut deloc.adica in loc sa ne faca sa ne dam noi seama facand totul mai captivant,ne dadea mura`n gura spunand aa ce vor crede ai tai daca afla ca suntem impreuna... ha? /:).putine momente care mi`au placut.
mircea_pop
pe 20 Mai 2010 21:30
am vazut filmul dupa "The dreamers".... si evident mi-a sarit in ochi sursa de inspiratie. cea mai mare greseala cand faci un film e sa faci o copie dupa maestrii. ceea ce la bertolucci a fost o capodopera, aici s-a transformat intr-o jena de poveste, jucata prost. Nu ai sa vezi niciodata o fata de la tara care sa fie asa open minded, mai ales in primul an de faculta, incat sa fie lesbiana.astfel de povesti de iubire de pe plaiurile mioritice ne par cam trase de par.
caroldaniel67
pe 05 Mai 2010 17:23
Am citi multe comentarii contradictorii facute la acest film... Tot ce pot spune eu e ca nu am reusit sa il vad pana la capat... I-am dat 5 cu mare indulgenta...
elea
pe 16 Aprilie 2010 02:07
Am vazut foarte multe filme cu aceasta tematica, realizate te miri pe unde, nu are rost sa enumar, inclusiv asiatice si normal, europene si americane. Cred ca am vazut catre o suta. OK: "deci" filmul asta are nota 10 de la mine. E primul film romanesc facut dupa revolutie, care mi-a placut realmente, e la un nivel cu, cred, oricare film strain pe acest subiect. Imi amintesc ca m-am decis sa-l vizionez cam intr-o doara. Dar... scenariu foarte frumos scris, bine jucat, realist. Super! Felicitari!
andreutza94
pe 12 Aprilie 2010 16:56
bun film ! mi-a placut cu toate ca am inteles cam tarziu ce legatura era intre kiki si sandu.
Nu mi-a finalul,ar fi trebuit sa se termine cu un happy end sau ceva de genu .oricum mi-a placut :X a da si unele scene ....foarte plictisitoare!
chemical
pe 13 Iulie 2009 16:09
mi-a placut foarte mult si nu m-as satura sa-l vad iar si iar
LostInside31
pe 31 Mai 2009 12:48
Nu e rau, dar nici extraordinar. La un moment dat devine plictisitor si te rog la D-zeu sa se sfarseasca o data si o data. Ideea centrala este buna si poate ca schimba intr-un fel sau altul conceptia unor oameni.
Mikala
pe 27 Mai 2009 14:12
Imi place filmul . Film romanesc . Cu o usoara inclinatie spre Thirteen ( cei care au vazut ambele filme stiu la ce ma refer ) :)
pe 17 Septembrie 2007 15:54
cel mai prost film romanesc..am crezut k doar milionari de week-end e ..dar asta bate orice record!!! iar tudor chirila ... e naspa frate nu inteleg ce va place la el!! :|
pe 29 Iulie 2007 12:06
Super tare filmu...impresionant, realist si...ce mai...misto de tot ;)
devil_doll
pe 02 Mai 2007 19:04
Nu vreau sa il demolez complet, dar aceasta productie autohtona este unul din motivele pentru care nu vad ca ochi foarte buni relatia pr-creatie. A avut intr-adevar parte de o masinarie de marketing extrem de functionala (surprinzator de functionala pentru aceasta tara)..se si vede din postarile anterioare cu cata nerabdare a fost asteptat..
si ca in final s ane trezim cu un filmulet ce se vroia progresiv, cu un subiect de mare valva si amploare (in acelasi an am abut si tamtamul brokeback mountain) dar s-a dovedit un amarat comentariu asupra unei relatii insipide (care nu trebuia s fie inspida doar din cauza faptului ca se desfasura intre doa persoane de acelasi sex) ca progresie naturala a unei relatii incestuoase (da stiu, probabil multe spectatoare se gandeau in sala ca daca fratele lor ar fi tudor chirila si ele...). In final, singura scena memorabila din acel film este cea din curtea parintilor...doar un moment pur romanesc mai genera ras intr-un film atat de americanizat..in sensul negativ evident
pe 01 Mai 2007 13:27
Am vazut filmul de peste 20 de ori sj am citit sj cartea Ceciliei Stefanescu....filmul m-a facut sa va dragostea putin diferit sh din cauza faptului ca sunt o adolescenta care "lupta" sa inteleaga prima dragoste.Filmul este de exceptie la cel sj cartea.
pe 14 Decembrie 2006 09:15
Nu am citit romanul pe baza caruia s-a realizat filmul (aluzie la persoana care a a scris ca scenariul pare copiat dupa My Summer of Love - care dupa parerea mea a fost superbeton filmul si f. realist - deci scenariul este o adaptare dupa un roman) care am auzit ca este foarte greu de urmarit, fiind destul de intortocheat, lcuru car ein film s-a mai atenuat, dupa parerea celor care au citit romanul. Povestea, desi cu tenta de film independent hollywoodian, a pastrat atmosfera tipic romaneasca - cartea noastra d evizita - si aici ma refer la scenele care includ pe batrana la care da in chirie o camera sau cea cu parintii de la tara. Maria si Ioana, actritele principale au fost extraordinare, reusind sa ma faca sa continui s aprivesc filmul. Marea dezamagire a filmului - facnad abstractie de Mihaela Radulescu care ar trebui sa renunte la ideea unei cariere actoricesca, a fost Tudor Chirila. Un rol mai prost jucat nu am vazut de foarte multa vreme. In rest, pot spune ca este un inceput bun pentru filmul romanesc si o aventurare intr-o tema controversata pentru o Romanie atat de pudica incat doare.
pe 13 Decembrie 2006 22:33
Ce vi s-a parut asa de interesant la filmu asta de 2 lei? E o risipa de fonduri financiare. Actorii au un joc prost (Tudor Chirila mai bine si-ar vedea de muzicuta lui si ar lasa cinematograful ca nu-i de el), nu exista pic de actiune, de stimulanti, de profunzime. Chiar nimic nu surprinde. E plat, e stupid...totusi e bine ca macar incercam....cine stie, poate pe viitor...
pe 13 Decembrie 2006 11:39
Am vazut si eu aseara filmul. Mi-a placut doar ca ii lipseste un pic sarea si piperul. Scenele cu cele doua fete sunt naturale si frumoase, aproape ca nu-ti dai seama ca ar fi vorba si de conotatii sexuale. Sincer, eu am fost surprinsa cde replica "Ce-o sa-ti zica ai tai ca-ti bag limba-n gura", credeam ca inca nu s-a intamplat nimic intre ele. Am avut si eu o prietena in liceu cu care petreceam muuult timp impreuna, dormeam impreuna, vorbeam mult, etc, etc, ca-n film. Lipsea doar atractia sexuala:). Tocmai de aceea, mai ca nu le-am "crezut" nici pe Alex si Cristina...
Cat despre titlu, poate ar fi fost mai potrivit "Legatura bolnavicioasa" pentru ca doar dragostea dintre frati e nefireasca, fetele se pot iubi chiar frumos, in filme si-n viata:).
pe 13 Decembrie 2006 10:44
"ca e cel mai tare fil romanesc reusit vreodata"
ati luat-o razna !?
ce super film e asta ?
mai ramanea ca tudor chirila sa fie si homosexual si sa aflam ca respectivii copii intretin relatii sexuale cu parintii.......
Dominic
pe 13 Decembrie 2006 01:04
"Vreau sa iti vad sanii in lumina lunii"...Get a room...or a man!sau..."cine a bagat primu mana?eu am bagat mana la ***** sau tu mi`ai bagat mana la ****!"Replici de senzatie...Am vazut ca a pus cineva pe un subiect de discutie unde se puneau linkuri...unul dintre ei a pus unul cu replicile populare din filme...sunt sigur ca L.B. va face furori in top...
Prea negativist esti junkyard...sau nu esti roman?Suntem capabili de multe...si va veni si vremea filmului...cu un esec nu se face primavara :))...trebuie sa mai incercam!Oricum...filmul e prost!Mihaela Radulescu a bagat frica in mine...dak il vedeam noaptea credeam ca e Dark Vader!In fine...
pe 11 Decembrie 2006 15:11
Fabulos!!!
Poate sa-mi spuna cineva un film romanesc realizat dupa '89 (exceptand "Filantropica") in care nu apar comunisti,securisti,handicapati,cersetori,scene de sex prost regizate,dialoguri ce mustesc de injuraturi si toate acele clisee dambovitene care te sufoca?!?
"L.B." nu este o capodopera,dar are darul de a prezenta iubirea asa cum nu prea a reusit nicun alt film romanesc.Scenariul e original, imaginea foarte reusita si, lucru destul de neglijat in cinematografia romaneasca, coloana sonora fantastica!!!Se putea si mai bine,asa incat astept sa-i vad la lucru si in alte filme...
mu_zz_i
pe 07 Decembrie 2006 22:44
Cred ca nu exista film romanesc facut dupa 1989 in care sa nu existe cel putin o scena, o idee sau orice cu transmitere sexuala (chiar trebuia sa isi arate sanii). De aia exista si filme porno ( bineinteles ca acolo vezi mai mult decat un san ).
pe 06 Decembrie 2006 21:45
Mi-a plcut foarte mult acest film,cu toate ca ma asteptam la un alt final,a fost prea sec sfarsitul filmului!Oricum merita vazut,actorii au fost extraordinari mai ales Maria si Ioana!
pe 06 Decembrie 2006 11:27
Vizitatoarea Diana din Bucuresti, este cu siguranta reincarnata mama a lui Stefan cel Mare, tocind comentarii literare pentru liceu. Fetelor de 20-22 de ani, care nu au tocit la viata lor si care mai si studiaza la litere pe bune, adica din pasiune, li se intampla destul de frecvent sa vorbeasca si asa, cum o arata filmul, pretty realistic. Probabil vizitatoarea Diana nu prea a frecventat mediile astea. E drept fetele din discotetze cu care a avut dansa probabil contacte mai dese, au cam alt fel de limbaj.
pe 06 Decembrie 2006 11:06
Mi-a placut mult. Intr-adevar, cum imi sugera o prietena buna, laconismul este cheia. Un tissue du non dit, cum spune Eco, care indeamna receptorul sa umple golurile cu propria-i imaginatie. Daca e totusi sa-i gasesc o hiba, ar fi cea legata de erotism, care este moale, tandru, feminin, sublim, dar …cam lipseste. Nu chiar cu desavarsire e drept, dar singura scena, cea initiala, arata imagini perfect digerabile din punct de vedere “moral”, avand ca protagonisti persoane de sexe diferite. Si nu prea se incarca maladiv nici dupa ce afli ca de fapt cei doi sunt frati, pentru ca nestiind lucrul asta de la inceput, nu ai avut nici un soc initial. Cred ca era mai eficient sa apara scena asta abia dupa ce aflai ca ei au de fapt stranse relatii de sange. Atunci ar fi avut un rol ceva mai “bolnavicios”, mai ales ca incestul e mult mai “scandalos” decat relatia intima a fetelor. Aceasta din urma insa, nu se manifesta in mod expres mai deloc in film ci doar la un nivel foarte jos, cand una dintre ele isi exprima teama: “ce vrei, ma sa ne vada ai tai cum iti fac una si alta...” Adica “vorbind urat” asa cum e taxata imediat de cealalta. Am remarcat tentatia asta si in alte filme de acelasi tip – studenti la arte sau la litere, tot ce conteaza e sa te indragostesti, indiferent de cine, studente, mai exact, relatii intre fete care nu sunt aratate pe fata dar la care protagonistele fac referire in acelasi stil mai degraba propriu unui birt. Ceva de genul: “mai tii minte cand ne-a prins maica-ta si in timp ce tu vorbeai cu ea, eu eram sub patura facand una si alta…” Si totul ramane la nivelul vorbelor, iar acestea sunt de cea mai joasa speta. Ma intreb cum serveste chestia asta mesajului de transmis. E de notat desigur si “dezvirginarea naturista” simbolica a gaurilor din urechi. Dar daca se vrea sa se arate naturaletea, normalitatea sentimentelor de dragoste, care se poate infiripa intre doua persoane indiferent de sexul acestora si pana la urma indiferent de orice conditie preconceputa din punct de vedere social, nu vad de ce trebuie sa se balaceasca erotismul celor doua inntr-o zona ce sugereaza mai degraba teama de o dezaprobare care in mod normal era aplicata prin secolul XIX relatiilor intime heterosexuale. Ce vreau sa spun e ca filmului ii lipseste o mica scena de dragoste, ceva mai putin timida decat are curajul sa o arate. Simt ca asa ar fi fost complet.
pe 03 Decembrie 2006 14:57
mi-a placut f tare filmu !! subiectul este unul cu totul special si nu mi se pare a fi imoral ...e chiar interesant si sunt de parere ca se intampla de multe ori ca oamenii sa fie in pusi in situatzii de genu!!
pe 25 Octombrie 2006 11:23
un film de kk.ma enerveaza sa vad atita prostie acum am aflat ca si raduleasca sa apucat de regie .sa stie toata lumea ca suntem un popor fara valori .
pe 22 Octombrie 2006 23:49
cel mai tare film.l-am vazut de 3 ori pana akm.in primii doi ani de facultate am stat si eu la o batrana care facea la fel.am venit mereu la buc in aceeasi autogara.e taree
Dop_de_cada
pe 19 Octombrie 2006 20:42
0 stele cel mai penibil film pe care l-am vazut in viata mea.
pe 18 Octombrie 2006 16:41
o mare mizerie.cum spuneam un chirila antipatic si slab ca actor o raduleasca ofilita, 2 actrite principale lipsite de sex-appeal si prestanta actoriceasca ,un scenariu de gradinita un regizor de kk.
pe 11 Septembrie 2006 01:45
Filmul mi se pare foarte, foarte, bun. Actorii tineri sunt cel putin de luat in seama. De departe cel mai tare si adevarat personaj este batrana Benes, sau cum s-o scrie exact. Dar, tre sa existe si un dar, o mica mare ... ciudatenie. Parintii lui Kiki si Sandu lucreaza in invatamant si ea conduce un Alfa Romeo ? Foarte tare frate !
jack sparrow
pe 03 Septembrie 2006 18:43
crestinismul rules
pe 01 Septembrie 2006 22:01
Scenariul cam 'varzuca' ; restul e cat de cat bunicel
pe 04 August 2006 11:20
super super super!!!bv tudor!as revedea acest film de 10000 de ori e bestiel..numai ca doar o data l-am vazut..si mai vreau..de unde in pot procura si eu?multumesc
si bv tuturor!!!vama veche super tare sunt fan nr 1.felicitarile mele
pe 31 Iulie 2006 12:18
Acest film, daca se poate cataloga ca si film, este o jignire crunta a inteligentei spectatorului, regizorul incercand sa trateze o tema care il depaseste total.
Sper ca acest esec sa nu se verifice si in conducerea televiziunii romane!
pe 13 Iulie 2006 15:11
Norocul acestui film consta in melodiile de pe coloana sonora(efectiv inchideam ochii in sala de cinematograf si ascultam muzica) si in jocul actorilor care reusesc cumva sa scoata filmul din stadiul de catastrofa. Ii lipseste incisivitate acestui film. Parca i-a fost frica regizorului sa arate mai multa carne (inca traim intr-o cochilie) care sa-l faca mai incitant. Nici scenariul nu e ... Ma rog... II dau 2 stele.
pe 13 Iulie 2006 00:09
Mi s-a parut un film ciudat.M-a luat pe nepregatite.Nu auzisem prea multe despre el.Doar am vrut sa-l vad.Si cred ca n-am fost prea implicata.Incat, la sfarsit ma intrebam de ce s-a sfarsit.Te acapareaza intr-un fel ciudat.E surprinzator.Si actorii joaca bine.Si scenariul...ingenios.Trateaza teme existente in societatea noastra.Si muzica...Melodia de la inceput e de la Coldplay-Your love means everything...Suna a gol.
pe 12 Iulie 2006 10:45
Un film extraordinar ... o distributie de exceptie ... cred ca mai bine nu se putea .. cred ca e cel mai tare fil romanesc reusit vreodata ... aspectele pe care le surprinde sunt din realitate si se intampla ... prezinta iubirea si jocul ei asa cum sunt fara perdea cred ca maria popistasu a avut dreptate publicul roman inca nu va fi pregatit sau cel putin o mare parte din el nu ... imi pare rau ca doar acum am reusit sa vad filmul ... cartea nu am citit-o dar sper ca e la fel de buna ca si filmul
pe 13 Iunie 2006 03:06
am uitat sa o felicit in mod special pe "kiki"....cred ca in urma acestui film a devenit un "idol" (daca nu este prea mult spus)....dar oricum va zic eu ca are multi admiratori...a jucat foarte bine.....ca o adevarata profesionista...felicitari
pe 13 Iunie 2006 03:03
foarte tare filmul felicitari actorilor si regizorilor este realizat dupa o idee bestiala...la care mai putini se gandesc si de care celor mai multi le-ar fi rusine sa vorbeasca...100% romanesc filmul felicitari inca odata ...poate ca este filmul de inceput al unei noi ere cinematografice in romania, un inceput foarte bun
pe 05 Iunie 2006 03:07
timp pierdut, daca nu era Chirila care a punctat cel mai bine... filmul chiar era o catastrofa. Si faza cu fratele si sora e chiar bolnava, acuma se fac filme numa de dragu sa fie ceva original,dar asta nu inseamna ca e si bun, numai stiu ce sa inventeze...
pe 30 Mai 2006 14:11
super tare filmu.nu ma mai satur de el.Si Maria Popistasu e super tare.
pe 27 Mai 2006 18:33
LOVED IT LOVED IT LOVED IT
bravo, tudor <3
pe 25 Mai 2006 20:51
INCA NU AM VAZUT FILMUL, DAR SUNT FERM CONVINSA CA UNDE ESTE DISTRIBUIT TUDOR CHIRILA ...CUVINTELE NU AJUNG PENTRU A SPUNE TOTUL;ELE SPUN PREA PUTIN!...
pe 22 Mai 2006 09:34
sincer cred ca legaturi bolnavicioase este un film super tare si foatre adevarat.parerea mea si nu cred ca sunt singura.in plus actorii joaca f bine!
pe 13 Mai 2006 14:23
Inclin sa cred ca scenariul este copiat dupa "My Summer of Love" de Pawel Pawlikowski.
pe 12 Mai 2006 20:29
foarte misto filmu...f interesant..chiar mi'a placut desi nu m'as fi asteptat...tudor chirila e un foarte bun actor..si am si eu o intrebare..cum se numeste melodia din film?mel de la inceputul si sfarsitul filmului..plizz
RiZY
pe 08 Mai 2006 15:36
Un film imoral pentru o tara cu gandiri comuniste ! Mai avem mult pana o sa privim cu placere filme precum acesta sau "Brokeback Mountain" . Dupa parerea mea e un film de 3 stele.Inclin sa cred ca scenariul este copiat dupa "My Summer of Love" de Pawel Pawlikowski.
pe 08 Mai 2006 15:36
Un film imoral pentru o tzara cu gandiri comuniste ! Mai avem mult pana o sa privim cu placere filme precum acesta sau "Brokeback Mountain" . Dupa parerea mea e un film de 3 stele.
pe 08 Mai 2006 10:47
slabutz tare filmul ...insa soundtrackurile de efect..pacat k ideea filmului e super ...dar modul in care filmul a fost realizat lasa de dorit
michael_mike
pe 06 Mai 2006 16:46
slab
pe 04 Mai 2006 23:34
Film slabuitz...ambalaj frumos dar esenta mai deloc.Buba mare a filmului e scenariul.
pe 25 Aprilie 2006 08:36
e superr tare filmul ... am citit despre el ... am vazut secvente din el ... dar n-am vazut filmul ... :(( la noi aici la Bacau inca n-a ajuns ... !!!! oricum ... e super :D nota : 10000000 :D
pe 21 Aprilie 2006 12:46
E superb filmul,te acapareaza.Bravo voua.Felicitari!Am trait si eu o astfel de dragoste si stiu ce inseamna.In multe privinte m-am regasit in acest film.Sa aiba curajul sa faca mai multi astfel de filme ptr.ca lucrurile acestea sunt firesti si se intampla.
pe 20 Aprilie 2006 13:20
mai....e un film chiar slab...slab rau de tot..
pe 18 Aprilie 2006 08:50
nu s-a dorit inovator. pe un scenariu subtire si o regie idem, filmul mi s-a parut foarte mult ajutat de actori si de imaginea speciala. felicitari lui alex sterian si fetelor.
pe 15 Aprilie 2006 15:22
What??
Filmul asta e o mare aberatie. Dupa ce ca are pretentia sa fie inovator, nu prezinta nimic inovator, in materie de imagine, scenografie, regie...
Pe deasupra, scenariul prezinta fapte total neverosimile; ce combinatie suprarealista de incest cu lesbianism!!! Nu-i prea mult? OK, hai, inteleg, tipa e bisexuala, dar nu si-a gasit alt iubit inafara de... frate-su?! Poate doar adolescentii naivi il vor savura. Eu una n-am facut-o.
pe 14 Aprilie 2006 15:19
Abia astept sa vad filmul .. nici macar nu a aparut peste tot .. si deja e controversat! :) Sunt multe pareri pro si contra .. Cand ajunge si in Alba Iulia?
pe 14 Aprilie 2006 13:49
Bunicel film. Desi ca si film de debut, se situeaza mult sub colegii lui de generatie (Mungiu, Puiu s.a.), totusi in sfarsit vad un film in care accentul nu e pus pe actiune, ci pe traire, pe exprimarea unor sentimente. Foarte bine filmat, cu un scenariu bunicel (exceptie unele dialoguri cam trase de par), in schimb am cam ramas dezamagit de jocul actritelor. Nu am simtit deloc naturalete in exprimarea lor, se vedea ca "joaca" un rol, nu au reusit sa intre in el asa cum magnific a reusit Tudor Chirila.
TAMARAINSA
pe 11 Aprilie 2006 15:58
e poetic.
Macar!
Nu inteleg de ce nu ati aratat si ce se intampla cu cei doi frati.
Ca e loc comun prin TELENOVELE.
Sau prin literatura victoriana.
Sau chiar la alde Byron.
Mi-ATI dat o idee ca teoria probabilitatilor este buna de studiat.
pe 10 Aprilie 2006 19:44
un film pe care l-am asteptat cu sufletul la gura, pt ca aborda niste subiecte delicate, in imaginatia mea greu de pus pe film fara a bate spre vulgar, spre imoral...dar spre surpriza mea, a fost un film foarte bine construit, mai degraba sensibil decat imoral, in care secventele delicate au fost atenuate de umor si pe care l-am vazut cu placere si intrigata de la inceput pana la sfarsit...prestatia actorilor foarte naturala...coloana sonora mai mult decat potrivita...un film cu adevarat reusit.merita vazut.
pe 10 Aprilie 2006 17:11
mda, l-am vazut. si nu e nici pe departe atat de bun pe cat promitea toata publicitatea din juru-i. din punctul meu de vedere are doua probleme mari: scenariul si regia. de ce are domnul giurgiu senzatia ca spectatorii sai sunt niste pigmei care vad pentru prima data-n viata un film? adica, poate n-au inteles ca gazda unei dintre fete este o baba a carei pasiune (printre altele) e sublimul bibelou! si atunci hai sa bagam si un cadru de trei secunde cu o tona de bibelouri in prim plan! desi secventa precedenta continea bibelourile in background! si asta e doar un exemplu!
ca sa nu mai povestesc ca rolul mihaelei radulescu il putea face orice actrita. idem pentru puya!
iar dialogurile... pai daca asa vorbesc doua fete de 20 - 22 ani... eu sunt mama lui stefan cel mare, reincarnata! ai spune ca recita comentariile literare pe care trebuia sa le tocim pentru admiterea la liceu!
doua mari plusuri pentru film: distributia (ioana barbu extraordinara si tudor chirila incredibil de firesc) si imaginea! este unul dintre putinele filme romanesti in care n-ai senzatia ca personajele traiesc intr-o noapte continua!
pe 10 Aprilie 2006 15:48
din cate am auzit despre film e bun...vreau sa-l vad neaparat..imi spune si mie cineva cand este in constanta.?..:D ...va rog
pe 10 Aprilie 2006 10:52
nice movie can't wait to see it..
pe 10 Aprilie 2006 10:43
wuiwuiwui..deabia astept sa vad filmul...si cand o sa apara si la arad????in cinematografe???cred k e un film exceptionalcu toate k nu lam vazut atat doar cat am citit p site.Avand in vedere faptul k tot mai multi tineri se afla in astfel de situatii si mai ales eu...;(dar e o problema..care trebuie sa se termine ..........candva;((anyway...deabia astept sa vad filmul..oricum e sub asteptarile mele deoarece nu ma asteptam la asa un film..in romania oricum ma surpins destul de placut;))...va pup
pe 09 Aprilie 2006 22:46
Nu e prost deloc!E un 'film sensibil si curat',asa cum a spus si Tudor Giurgiu.Eu l-am vazut si m-a impresionat intr-un mod placut, desigur.Fetele joaca impecabil,iar sfarsitul filmului iti lasa o nota de tristete in suflet..Este o poveste de dragoste, k oricare altele,numai k se petrece intre 2 fete si intre frati(kiki si sandu).Multi se pot regasi in acest film, nu neaparat in faptul k pot fi indragostiti de o persoana de acelasi sex, sau k-si pot iubi fratele sau sora, ci se pot regasi prin prisma intamplarilor din film.Desigur k vor aparea pareri pro si contra, dar sa nu uitam k acest film nu ne invata cum sa fim, ci pur si simplu este o poveste de iubire..
pe 09 Aprilie 2006 22:33
cum spunea Cioran despre o carte.."trebuie sa adanceasca rani, sa le provoace chiar.O carte trebuie sa fie o primejdie" asa este cred si eu despre un film.Legaturi bolnavioase m-a impresionat.E mult prea tare..mi-a placut foarte mult..l-as mai vedea cu placere oricand.
pe 09 Aprilie 2006 19:35
Cel mai prost film romanesc din ultimii 10 ani !!!!
pe 09 Aprilie 2006 05:04
nu, cred ca sunt fanii lui tudor chirila
pe 07 Aprilie 2006 12:41
sunt deja 110 voturi si filmul nici n-a aparut in romania. sa-l fi votat nemtii din berlin sau cei care l-au produs/regizat/jucat ?
daca ei au facut-o, atunci bravo ! e un fel de teasing... romanesc. BRAVO !
pe 07 Aprilie 2006 09:56
Va rog sa-mi spuneti cand va aparea filmul pe DVD. Va multumesc.
pe 27 Martie 2006 21:01
pai...nici nu a aparut filmul si deja imi place...dupa ce am citit despre el...pe site....desi nu am citit cartea...cum am fct-o alti...eu zik de akm k este un si va fi un film ffff bun, mai ales k tudor chirila este cel mai bun :D...sper sa ajng sa citesc si cartea...dar pna atunci astept cu nerabdarea premierea filmului...si sa nu uit sa spun si despre coloana sonora :zmeul" este o melodie fara cuvinte....adik super...chiar nu am ce zice....vama veche e ce-a mao tare, o melodie despre dragoste, cum de altfel toate melodiile celor de la vama veche snt ("...pentru ca trei sferturi din muzica lumii este despre iubire...")
pe 25 Martie 2006 21:55
Este un film asteptat de foarte multi oameni.Si ma astept sa se ridice la asteptarile tuturor.Ideea pare foarte interesanta, distributia..este si ea buna, chiar daca in afara de Tudor, Ioana si Maria nu sunt asa de cunoscute publicului larg.Felicitari si regizorului pentru "indrazneala" de a face un astfel de film in Romania.Am vazut "making of"-ul si arata chiar foarte bine.Abia astept sa vad si tot filmul!!!
pe 16 Martie 2006 19:50
pe 7 aprilie, si-gur!
pe 08 Martie 2006 21:12
Mey, cand apare sigur filmul pe marile ecrane?Ca pe unele site-uri zice k in martie, iar aici pe 14 aprilie....???
pe 08 Martie 2006 20:19
Abia astept sa vad filmul!!!oricum il apreciez acum, mai mult k oricand p Chirila pt k a acceptat rolul asta.
pe 03 Martie 2006 00:44
Cartea e bestiala. Abia astept sa vad cum e filmul. Daca se ridica la nivelul cartii, atunci felicitari Tudor!
Ia placut filmu lui KarinaAngelx se la LJ
Pitbull (Mihnea Columbeanu)
aprilie 2006
Când eram mic, schweitzer-ul (sau - na! - şvaiţeru') era brânza mea favorită. Chestia e că-n şvaiţer, găurile sunt la locul lor. Nu prea au ce căuta-ntr-un film - ca, bunăoară, Legături bolnăvicioase: un film bun, dar plin de găuri cât pumnul!
De ce e bun?
În primul rând, pentru că nu plictiseşte. Se urmăreşte cu plăcere şi interes, atât de-un târnosit chichiricios într-ale filmelor ca subsemnatul, care când vede nasulii pe ecran sau se enervează, sau se plictiseşte, sau chiar adoarme - uneori - cât şi de public: o sală pe trei sferturi plină la Movie Plaza, care a reacţionat bine, viu, adecvat. În al doilea rând, pentru că... Ei, aici, lucrurile devin mai complexe şi cu multe aspecte.
S-a bătut mult şaua (cum era şi firesc) pe latura de moravuri (în sens atât sexual, cât şi social, al filmului). Chiar dacă e o perspectivă eminamente conjuncturală, nu poate fi ignorată, într-o societate (a noastră) care de-abia se căzneşte să se lumineze la cap şi să înţeleagă cum stă treaba cu sexualităţile alternative.
Glosând rapid peste chestiune, e suficient să reamintim că homosexualitatea nu e nici patologică, nici imorală sau amorală, iar incestul, deşi reprezintă o disfuncţie psihică (inhibarea stării fireşti de repulsie faţă de o reproducere degenerativă), totuşi nu poate fi definit nici el, în sens clinic, ca "patologic" - iar sub aspect social, este imoral, dar nu şi amoral.
Prin urmare, de ce "Legături bolnăvicioase" - cu atât mai mult cu cât filmul nu-şi propune să fie nici preacuvios, nici moralizator, nici măcar condescendent? În substanţa lui intrinsecă, nu există noţiunea de "bolnav" - şi nici în cea extrinsecă, aşa cum s-ar fi putut spune, dacă era prezentă măcar reacţia lumii din jur faţă de lesbianism şi incest. Ceea ce ne duce la o primă gaură a şvaiţerului: titlul, în mod paradoxal, sună bine, da' scârţâie.
Sărim astfel în cea de-a doua gaură - parţial plină, din fericire. În mod declarat, Tudor Giurgiu şi-a propus să înfăţişeze o poveste despre lesbianism fără nici un fel de partis-pris-uri - ba chiar... fără lesbianism! Relaţia celor două protagoniste nu e urmărită, în esenţă, ca o legătură ilicită, ci pur şi simplu ca o poveste de dragoste, făcând aproape total abstracţie de identităţile sexuale ale partenerilor. Comentariile privind caracterul ei homosexual şi raporturile acestuia cu lumea din jur sunt reduse la minimum şi rămân nerelevante fată de latura umană.
Sub acest aspect, filmul câştigă pariul: reuşeşte să fie relaxat şi firesc. Pierde însă pariul la acelaşi nivel de conjunctură menţionat anterior: cel puţin în România de azi, atitudinea socială faţă de homosexualitate e încă departe de a fi relaxată şi firească. Prin urmare, atitudinea regizorului ar fi trebuit să opteze măcar pentru una dintre următoarele variante: sau ignorarea deplină a reacţiilor sociale (concentrându-se strict asupra problematicii celor două personaje - deci, lipsindu-se şi de aluziile sau comentariile care mai apar pe ici pe colo), sau o dezvoltare ceva mai completă a acestora, în ton cu mentalitatea reală (ceea ce ar fi justificat şi titlul). Astfel stând lucrurile, din păcate, ia naştere principala frustrare de fond a filmului.
Dincolo de aceste considerente, ne iese în cale o nouă dualitate împlinire / neîmplinire: personajele. Alex şi Kiki au date de pornire extrem de generoase, care nu depăşesc stadiul unor crochiuri intolerabile la cel mai elementar nivel dramaturgic. Pe de o parte, fiica intelectualilor de ţară (încă ţărani în esenţa lor), în confruntare cu metropola, calmă, lucidă, rezonabilă, deviind temporar pe panta unei relaţii tulburi, pentru a-şi regăsi în final echilibrul interior. Pe de altă parte, fata disfuncţională, nevropată, hipersensibilă şi sangvină din zona degenerărilor proprii mediului urban. Partea proastă e că nimic nu dezvoltă, nici retrospectiv, nici dramaturgic, aceste arhetipuri. Deşi situaţiile în care sunt puse le prilejuiesc reacţii puternice - şi, adesea, spectaculoase -, substanţa personajelor rămâne nepermis de firavă.
Aceeaşi oscilaţie se remarcă şi în interpretarea actriţelor - două tinere cu date certe, încă în curs de maturizare profesională. Adecvate tipologic, suficient de agreabile pentru a fi ataşante, ajutate până la un punct de îndrumările regizorului, interpretele reuşesc în linii mari să convingă, în pofida platitudinilor, falseturilor şi stângăciilor actoriceşti care se mai simt pe ici, pe colo. Ioana Barbu e expresivă, sensibilă, nuanţată, dar de la un timp registrul ei începe să-şi releve limitele şi lipsa de imaginaţie. Maria Popistaşu, mai neîndemânatică şi mai pe-alături în general, reuşeşte totuşi să compună un portret cel puţin credibil (şi chiar cu accente expresive) al neuroticei în criză de identitate.
Enters Tudor Chirilă, unde lucrurile încep să se complice. De la plusurile la minusurile rolului lui Sandu, drumul e destul de clar. Totul începe cu ambiguitatea dramaturgică a personajului, introdus artificial în poveste, pentru a completa polaritatea clasicului "dacă / dar dacă" ("Dacă două colege de facultate au o relaţie lesbiană? Dar dacă una dintre ele are şi o legătură incestuoasă cu fratele ei?") Necesar ca wild-card care să potenteze direcţia centrală a tramei, Sandu rămâne totuşi exterior acesteia. Prezenţa lui complică universul familial al lui Kiki (va să zică, doi părinţi limitaţi şi extrem de convenţionali, care cum necum au dus la apariţia unui cuplu frate-soră cu disfuncţii psiho-afective acute), fără însă ca nimic să completeze convingător tabloul. Secvenţa mesei în familie, menită să întregească acest portret de grup, rămâne la nivel de schiţă, sau propunere - formalismul steril al părinţilor nu izbuteşte nici măcar să sugereze resorturile degenerării copiilor. Iar intervenţiile lui Sandu nu influenţează în nici un mod semnificativ evoluţia relaţiei Alex-Kiki - decât cel mult la nivel superficial, al unor reacţii imediate. Posibilitatea tuturor tensiunilor proprii unui asemenea triunghi, şansa acumulărilor dramatice, a divulgărilor succesive şi a tuturor celorlalte implicaţii, evoluţii şi gradări posibile, se pierde la început de drum. Termenii ecuaţiei "dacă / dar dacă" rămân separaţi.
Ca atare, Sandu începe prin a fi (şi rămâne) un personaj în sine. Lipsită de un fond autentic, prezenţa lui spectaculoasă, combinând pitorescul cu repulsivul, perversitatea cu candoarea, farmecul cu scabrosul, devine, poate, cel mai ratat dintre pariurile filmului - când tocmai acest personaj avea toate datele de pornire ale uneia dintre cele mai interesante şi complexe creaţii din caracterologia cinematografică românească a ultimilor ani. Fatalmente, ne vine în minte analogia cu Malvolio - un alt personaj exterior intrigii care devine incident acesteia, compunând un individ-univers paralel dar şi concurent, o adevărată "piesă în piesă". Acelaşi Malvolio, în interpretarea aceluiaşi Tudor Chirilă, pe scena Teatrului de Comedie, a consacrat definitiv datele de bază ale actorului de teatru. Pe ecran, Tudor Chirilă încă îşi mai caută drumul. Categoric, Sandu este un salt impetuos faţă de prezenţa amorfă din Milionari de weekend. Contradicţiile personajului îi oferă actorului şansa de a dovedi că stăpâneşte şi o bună parte din mijloacele de expresie proprii ecranului (în special în cele câteva - prea puţine - tăceri şi priviri care-i marchează prezenţa). Din păcate, e evident că, finalmente, Sandu ratează din vina regizorului - nu numai prin sus-menţionata lui inconsistenţă, ci şi prin modul de lucru cu actorul. Ca profesionist, cred că am simţit clar efortul lui Tudor Giurgiu de a colabora cu interpreţii, ca şi faptul că în multe privinţe rămâne descoperit. S-o punem pe seama lipsei de experienţă.
Ceea ce ne duce la o altă zonă de relief profund denivelat al filmului: şocanta alternanţă între firescul şi artificialitatea majorităţii personajelor (chiar şi în cazul Cătălinei Murgea, excelenta actriţă craioveană pe care, de la Concurs-ul lui Piţa încoace, am văzut-o mult prea rar prin filmul românesc). Vom face abstracţie de comentariul din off al naratoarei (care e sută la sută redundant, plicticos şi neîndemânatic până la iritant), dar nu putem să nu remarcăm că replicile credibile, scăpărătoare şi pline de haz sunt intercalate într-o mult mai întinsă succesiune de artificiozităţi, convenţionalisme şi "literarisme" expozitive. Moştenire a sursei literare? Nesiguranţă a scenariului şi regiei? Mână-n mână, probabil.
Aceleaşi tatonări marcate de incertitudini se semnalează şi în lucrul fizic cu actorii - mizanscenă, mobilitate, relaţii active între personaje. Cel mai neplăcut rateu, în acest sens, rămâne aceeaşi secvenţă a prânzului - de o energie potenţială explozivă, care se fâsâie prin stăpânirea insuficientă a paginării cinematografice, dând de presupus că şi Tudor Giurgiu săvârşeşte greşeala de a lăsa acasă moştenirea teatrală de fond a oricărui regizor (chiar şi netrecut prin teatru), construind secvenţele fragmentat, cadru cu cadru, şi lipsindu-le astfel de coeziune şi creştere dramatică.
Noroc că lucrurile se salvează în mare măsură cu ocazia secvenţei gemene - confruntarea cu familia Alexandrei. Pe bună dreptate, s-a observat că e cea mai reuşită secvenţă a filmului (şi, cum s-a mai spus, e păcat că se consumă atâta balast doar pentru a ajunge pe acest vârf). În curtea casei de la Pietroşiţa, tensiunile explodează, şi în sfârşit asistăm la o fulgurantă radiografie a conflictelor multiple care mocneau latent dedesubtul povestirii. Neîmplinirea secvenţei de la ţară e doar relativă, prin faptul că-i lipseşte o anumită rotunjime de construcţie, o necesară dozare a creşterii conflictuale, care ar fi prilejuit nuanţe şi accente de foarte bună calitate, iar unele elemente de completare (cum ar fi nota discordantă pusă de personajul Mihaelei Rădulescu) se finalizează doar parţial, în pofida bunelor lor intenţii.
Aceeaşi măiestrie incompletă a gramaticii cinematografice se regăseşte şi în finalurile ratate (sau, mai exact spus, rezolvate simplist şi convenţional) ale unor secvenţe (prânzul, sau dialogul dintre Alex şi tanti Lucreţia, în bucătărie), deşi nu lipsesc nici articulările armonioase şi solide - încheierea secvenţei erotice nocturne de la Pietroşita şi conjugarea ei cu dimineaţa imediat următoare.
În fond, aceste două secvenţe, singurele în care latura sexuală a relaţiei dintre protagoniste se explicitează cu adevărat, sunt printre cele mai reuşite din film, devenind astfel unul dintre pariurile câştigate ale acestuia. În special secvenţa de noapte se distinge printr-o rară frumuseţe şi discreţie, atât în jocul actriţelor, cât şi în cadraj, iluminare şi formatul cinematografic general.
De altfel, nu încape nici o îndoială că aceasta este una dintre principalele calităţi ale filmului. Tudor Giurgiu ştie să "filmeze frumos" şi expresiv. Există numeroase cadre cu valenţe plastice manifeste, compoziţii minuţioase, unghiulaţii inventive şi surprinzătoare - fără însă a cădea în capcana unui estetism ostentativ - şi aş presupune că în această direcţie se orientează principalele şanse ale evoluţiei lui Tudor Giurgiu ca regizor. Se prea poate ca filmul românesc să fie pe punctul de a dobândi un nou "stilist" - în sensul bun al cuvântului.
Căci la fel de "stilistic" (nu "stilizat") - şi neîmplinit dramaturgic - este şi finalul filmului. Povestirea se termină pentru că aşa vrea muşchii ei - legătura cauzală dintre incidentul de la ţară şi decizia lui Alex de a rupe relaţia cu Kiki fiind vagă, firavă, slab justificată. Rămaşi împreună, probabil destinaţi unei degenerări tot mai accentuate, Kiki şi Sandu, pe balconul apartamentului, privesc spre nicăieri-ul unei nopţi întunecate. Un sfârşit care nu spune mare lucru, dar măcar pune punct - şi-l pune destul de frumos.
Am avea motive să sperăm, cred, că nu spre o noapte la fel de întunecată priveşte şi Tudor Giurgiu. Calităţile indiscutabile pe care le-am analizat mai sus dovedesc şansele unei evoluţii artistice şi profesionale care nu depinde decât de capacitatea realizatorului de a învăţa din propriile lui greşeli - cum, din păcate, de prea multe ori a avut ocazia - şi a ratat-o - filmul românesc în general.
19 aprilie 2006, Bucureşti, România
Nu mi-a finalul,ar fi trebuit sa se termine cu un happy end sau ceva de genu .oricum mi-a placut :X a da si unele scene ....foarte plictisitoare!
si ca in final s ane trezim cu un filmulet ce se vroia progresiv, cu un subiect de mare valva si amploare (in acelasi an am abut si tamtamul brokeback mountain) dar s-a dovedit un amarat comentariu asupra unei relatii insipide (care nu trebuia s fie inspida doar din cauza faptului ca se desfasura intre doa persoane de acelasi sex) ca progresie naturala a unei relatii incestuoase (da stiu, probabil multe spectatoare se gandeau in sala ca daca fratele lor ar fi tudor chirila si ele...). In final, singura scena memorabila din acel film este cea din curtea parintilor...doar un moment pur romanesc mai genera ras intr-un film atat de americanizat..in sensul negativ evident
Cat despre titlu, poate ar fi fost mai potrivit "Legatura bolnavicioasa" pentru ca doar dragostea dintre frati e nefireasca, fetele se pot iubi chiar frumos, in filme si-n viata:).
ati luat-o razna !?
ce super film e asta ?
mai ramanea ca tudor chirila sa fie si homosexual si sa aflam ca respectivii copii intretin relatii sexuale cu parintii.......
Prea negativist esti junkyard...sau nu esti roman?Suntem capabili de multe...si va veni si vremea filmului...cu un esec nu se face primavara :))...trebuie sa mai incercam!Oricum...filmul e prost!Mihaela Radulescu a bagat frica in mine...dak il vedeam noaptea credeam ca e Dark Vader!In fine...
Poate sa-mi spuna cineva un film romanesc realizat dupa '89 (exceptand "Filantropica") in care nu apar comunisti,securisti,handicapati,cersetori,scene de sex prost regizate,dialoguri ce mustesc de injuraturi si toate acele clisee dambovitene care te sufoca?!?
"L.B." nu este o capodopera,dar are darul de a prezenta iubirea asa cum nu prea a reusit nicun alt film romanesc.Scenariul e original, imaginea foarte reusita si, lucru destul de neglijat in cinematografia romaneasca, coloana sonora fantastica!!!Se putea si mai bine,asa incat astept sa-i vad la lucru si in alte filme...
si bv tuturor!!!vama veche super tare sunt fan nr 1.felicitarile mele
Sper ca acest esec sa nu se verifice si in conducerea televiziunii romane!
bravo, tudor <3
Filmul asta e o mare aberatie. Dupa ce ca are pretentia sa fie inovator, nu prezinta nimic inovator, in materie de imagine, scenografie, regie...
Pe deasupra, scenariul prezinta fapte total neverosimile; ce combinatie suprarealista de incest cu lesbianism!!! Nu-i prea mult? OK, hai, inteleg, tipa e bisexuala, dar nu si-a gasit alt iubit inafara de... frate-su?! Poate doar adolescentii naivi il vor savura. Eu una n-am facut-o.
Macar!
Nu inteleg de ce nu ati aratat si ce se intampla cu cei doi frati.
Ca e loc comun prin TELENOVELE.
Sau prin literatura victoriana.
Sau chiar la alde Byron.
Mi-ATI dat o idee ca teoria probabilitatilor este buna de studiat.
ca sa nu mai povestesc ca rolul mihaelei radulescu il putea face orice actrita. idem pentru puya!
iar dialogurile... pai daca asa vorbesc doua fete de 20 - 22 ani... eu sunt mama lui stefan cel mare, reincarnata! ai spune ca recita comentariile literare pe care trebuia sa le tocim pentru admiterea la liceu!
doua mari plusuri pentru film: distributia (ioana barbu extraordinara si tudor chirila incredibil de firesc) si imaginea! este unul dintre putinele filme romanesti in care n-ai senzatia ca personajele traiesc intr-o noapte continua!
daca ei au facut-o, atunci bravo ! e un fel de teasing... romanesc. BRAVO !