Les choses de la vie (1970)

Daca ne gandim la anul realizarii, in prezent nu cred ca starneste mari emotii.

Poate că cea mai mare provocare, dar și împlinire, este aceea de reuși să ieșim din izolarea și singurătatea la care se pare că sîntem condamnați și să ne deschidem spre lume și spre ceilalți. Renunțarea la sine reprezintă, desigur, un fel de moarte, însă una urmată și încununată de o viață mai plină și mai bogată. Problema e că sînt extrem de rare momentele cînd colivia individualității se deschide și cînd putem realiza miracolul zborului și al depășirii. Viața nu ne dă o a treia șansă, ne-o oferă cel mult pe a doua, și este de o importanță crucială ca aceasta să fie recunoscută la timp. Însă care-i fumătorul ce nu se enervează dacă-i stingi țigara neterminată, și care mușcă cu poftă din mărul pe care i-l dai în schimb?

O adaptare pe ecran a romanului lui Pavel Guimard , foarte popular în acei ani

Trairile sentimentale ale unui barbat de varsta mijlocie sunt explorate cu delicatete de Guimard. Prins intre doua iubiri si cele doua lumi aferente - trecutul confortabil, de care nu se poate desprinde prea usor si viitorul incert, intruchipat de o tanara frumoasa, Pierre e indecis si amana decizia pana cand soarta face o alegere in locul lui. Daca aici relatia dintre Catherine si Pierre nu e prea mult aprofundata, sentimentele dintre cele doua personaje sunt descrise mai bine in remake-ul american din 1994, Intersection. Finalul contine un substrat moralizator, nu lasa pe maine alegerea pe care o poti lua azi, nu trai din amintiri si nu-ti refuza tie si celor dragi tie fericirea... pentru ca uneori viata e prea scurta.

O minunatie de film , cu un scenariu exceptional, (adaptare dupa romanul lui Paul Guimard) , un joc actoricesc exceptional , o poveste simpla si la obiect.Minunat.