O poveste captivantă pentru ceea ce spune, dar care nu reușește să facă acest lucru într-un mod cu adevărat remarcabil.
Cu o introducere frumoasă, o scenă care leagă tragedia unei comunități nevoite să-și care morții pe scara blocului, în mijlocul demolării unei clădiri. Asta marchează liniile generale ale unui titlu care are de cîștigat mai ales prin alegerea Antei Diaw, actrița care joacă rolul unei tinere activiste sătulă să suporte mizeriile unei birocrații care nu caută decît să o deranjeze. Ea decide să rezolve lucrurile din interior. Povestea ei, intercalată cu cea a unui nou primar transformat într-o caricatură trist de realistă, nu reușește să meargă prea departe, finalmente fiind un film lipsit de îndrăzneală. Diaw și Tientcheu sînt elementele marcante ale narațiunii, alături de cinematografia lui Julien Poupard, care surprinde degradarea străzilor din decorul său și limitele prăfuite și zgomotoase ale domiciliilor aglomerate ale subiecților.
Un scenariu despre violența poliției și tratamentul smintit asupra tinerilor imigranți din suburbiile Franței. Un scenariu promițător, dar cu o execuție difuză și senzaționalistă. Ladj Ly nu reușește să redea spiritul înflăcărat pe care-l merită explorarea războiului social, a crizei imobiliare și a corupției.
„Les Indésirables” este un strigăt de mobilizare împotriva prejudecăților sistemice, însă un strigăt simplist și artificial. Regizorul evită într-un mod grațios orice fel de provocare pe care o putea ridica propria creație.
Cu o introducere frumoasă, o scenă care leagă tragedia unei comunități nevoite să-și care morții pe scara blocului, în mijlocul demolării unei clădiri. Asta marchează liniile generale ale unui titlu care are de cîștigat mai ales prin alegerea Antei Diaw, actrița care joacă rolul unei tinere activiste sătulă să suporte mizeriile unei birocrații care nu caută decît să o deranjeze. Ea decide să rezolve lucrurile din interior. Povestea ei, intercalată cu cea a unui nou primar transformat într-o caricatură trist de realistă, nu reușește să meargă prea departe, finalmente fiind un film lipsit de îndrăzneală. Diaw și Tientcheu sînt elementele marcante ale narațiunii, alături de cinematografia lui Julien Poupard, care surprinde degradarea străzilor din decorul său și limitele prăfuite și zgomotoase ale domiciliilor aglomerate ale subiecților.
Un scenariu despre violența poliției și tratamentul smintit asupra tinerilor imigranți din suburbiile Franței. Un scenariu promițător, dar cu o execuție difuză și senzaționalistă. Ladj Ly nu reușește să redea spiritul înflăcărat pe care-l merită explorarea războiului social, a crizei imobiliare și a corupției.
„Les Indésirables” este un strigăt de mobilizare împotriva prejudecăților sistemice, însă un strigăt simplist și artificial. Regizorul evită într-un mod grațios orice fel de provocare pe care o putea ridica propria creație.