O poveste tulburătoare, care a impresionat și Academia de Film...
cezarika21
pe 20 Martie 2016 15:50
Plecăm în viață cu mari speranțe, visăm frumos, iar la final, când trebuie să ne luăm rămas bun, constatăm că ne-am risipit prostește viața cu lucruri mărunte și că nu am realizat mai nimic din ce ne-am propus. Așa să fie oare destinul omului?
Continuare într-un arc peste timp a filmului ”The Decline of the American Empire” (1986), ”Les Invasions barbares” este o poveste cerebrală, cinică și ironică despre moarte, despre bilanțul făcut la capăt de drum și despre moștenirea pe care o lăsăm urmașilor. Este o poveste despre înstrăinare, despre propriile prostii și despre nevoia de a obține iertarea care să ne aducă pacea sufletească pe drumul fără de întoarcere. Și mai ales este un film despre viață, despre familie și despre prieteni. Văzându-l, îți reamintești că nu poți schimba lumea, dar trebuie să faci cât de mult bine poți pentru ca să aduci o schimbare pozitivă fiecărui om cu care intri în contact.
Filmul lui Denys Arcand conține numeroase teme de reflecție și momente de poezie vizuală autentică intercalate în povestea tristă a sfârșitului unei vieți de om. Am învățat ceva din tot ce am văzut sau vom face și noi același bilanț la finalul vieții, sperând că vom avea pe cineva care să ne adune și să ne mituiască prietenii pentru a nu muri singuri? Vom putea să ne amintim lucrurile bune pe care le-am făcut sau acestea vor fi prea puține pentru a avea parte de respectul urmașilor? Prezența noastră pe acest pământ este o binecuvântare pentru societate sau o invazie barbară ce lasă în urmă doar distrugere și lacrimi?
Un film care te va impresiona și pe care, poate, îți vei mai dori să-l revezi. Nota mea: 8,5.
Valentin_Manzur
pe 08 Aprilie 2013 21:13
Un film despre lucrurile cu adevarat importante in viata.
cosmin_kedii
pe 22 Februarie 2013 08:54
O adevărată bijuterie care reflecta preocupările vieții occidentale moderne
Marginal
pe 14 Noiembrie 2011 00:05
Un film remarcabil, trist, natural, profund. Un film despre esecul sau poate doar succesul partial al generatiilor trecute si despre repetarea sau inrautatirea situatiei in cazul generatiei prezente. Rareori ne traim viata autentic, cautand sens dincolo de haosul cotidian epuizant. Viata trece tot mai repede si privit retrospectiv realizam ca nu am schimbat lumea in sens pozitiv prin meseria aleasa sau impusa de situatii... tot ce putem spera este ca noua generatie sa faca fata invaziei barbare pe care noi nu am putut-o opri, o invazie a stilului de viata, o golire de continut si emotie in schimbul acceptarii unor valori dominate de un mercantilism rece.
xerses
pe 22 August 2011 23:05
O poveste trista despre drama unui om, caruia fiul ii va face mai usoare ultimele saptamani de viata.
GabrielaSirbu
pe 26 Aprilie 2011 15:31
Un film in care intalnesti de toate: prietenie, probleme familiale, droguri, dezbateri pe teme istorice, situatii care exista si in spitalele lor(neajunsuri, dezinteres, sindicate, furturi) si...concluzia finala dinaintea mortii...NIMICUL.
Un film al dialogurilor firesti, directe, fara perdea si cu un anumit gen de umor.
zeno.marin
pe 26 Aprilie 2011 01:42
Trebuia sa ma astept ca va fi bun tinand cont de premiile primite, dar sceptic cum sunt, surpriza a fost si mai placuta.
Asa ca m-am bucurat sincer ca am vazut acest film, in pofida faptului ca este cu adevarat deprimant. Citeam mai devreme un comentariu care incepea promitator - filme de Oscar si filme cu Oscar. Intru totul adevarat, acest este unul CU Oscar si nu oricum, ci pe merit. Un film trist, din categoria celor care poat fi vizionate o singura data. Iti plac pentru ca sunt bune, dar iti lasa un gust amar. Poate din aceasta cauza m-am si oprit la nota 8, "foarte bun", insa nu "obligatoriu de vazut". Ca sa citez insa din film "doar tampitii nu se pot razgandi", asa ca sunt sanse mari sa-i mai cresc punctajul.
Din pacate mi-a mai depasit asteptarile si dezamagirea creata de diverse comentarii, citez: "Filmul curge usor si placut intr-o atmosfera de sueta", "un film relaxant", "poante mai de Doamne-ajuta", "o moarte linistita" {de fapt eutanasie prin supradoza de morfina)... Si tare as fi curios cum arata chipul celui care a bifat atributul "comedie" in pagina wiki a filmului.
Encore une fois: felicitari si multumesc "Cultural Romania" pentru filmele difuzate!
BaetuAndrei
pe 25 Aprilie 2011 18:41
Premiul David di Donatello (2004) - Cel mai bun film străin: Denys Arcand
Premiul BAFTA (2004) - Cel mai bun film străin , nominalizat: Denys Arcand, Denise Robert, Daniel Louis
Premiul BAFTA (2004) - Cel mai bun scenariu original , nominalizat: Denys Arcand
aayana
pe 27 Septembrie 2010 22:24
Un film relaxat ce descrie o moarte linistita dar totusi plina de intrebari firesti. Personajul principal, un intelectual care toata viata a iubit femeile si istoria, accepta sa merga pe ultimul drum intr-un mod inedit. In Romania poate ca familia ar plange de la cel mai mic pana la cel mai mare. Aici evenimentul este acceptat cu zambetul pe buze din partea tuturor. Nici urma de tristete. Invaziile se pare ca au pornit cam de la evenimentul 9/11 si de atunci oamenii sunt din ce in ce mai mult invadati de altele: crime, droguri, jocurile pe calculator, prostitutie, etc. Merita vazut.
pe 28 Martie 2004 18:15
C'est un très très beau film.
Criticul de la "Libertatea" care a scris articolul despre acest film n'a inteles nimic si ar trebui sa se recicleze (jurnalism de trotuar) !
marcu
pe 18 Martie 2004 19:14
Am vazut filmul shi mi-a placut. Un film "lucrat" sub umbrela unei metafore "vesela-amara". Mi-a placut patina intelectualista, camuflata, neostenativa, servita in doze mici a filmului (cartzi, titluri - apare shi Cioran cu a sa "Istorie shi utopie). Sunt scanate mai multe straturi ale vietzii..., shi imaginea Canadei nu iese deloc bine (atentzie emigrantzi romani! spitalele, in general sistemul medical in Canada este la pamant. O shtiu shi din marturisirile cunoscutzilor mei). Filmul are de toate: tragedie, cruzime, indiferentza (asistam la moartea unui om... vesel shi nonconformist candva), ironie, veselie (se rade de ziua de ieri shi de ziua de astazi, de optziunile protagonishtilor...), dragoste (se iubeshte patimash, dar libertatea indivizilor e esentziala in jocul acesta)... Filmul e invadat de sentiment fara a fi sentimentaloid. Merita vazut shi poate discutam aici.
Cred ca a meritat Oscarul pentru Cel mai bun film strain. E drept, nu am vazut toate nominalizarile. Nu am vazut, de exemplu, filmul suedez, Evil, - suedezii sunt intotdeauna capabili de surprize. cateva secventze din acest Evil m-au impresionat... Deocamdata, privitzi Invaziile barbare (mie imi suna mai bine in traducerea: Invaziile barbarilor), dar astea sunt mofturi de cinefil, niciodata multzumit.
_________________Am postat acest micro-comentariu la Film in general, dar acolo discutia a esuat. Poate aici lumea se concentreaza pe subiect. E si un bun prilej pentru mine de a acorda 5 stele.
Continuare într-un arc peste timp a filmului ”The Decline of the American Empire” (1986), ”Les Invasions barbares” este o poveste cerebrală, cinică și ironică despre moarte, despre bilanțul făcut la capăt de drum și despre moștenirea pe care o lăsăm urmașilor. Este o poveste despre înstrăinare, despre propriile prostii și despre nevoia de a obține iertarea care să ne aducă pacea sufletească pe drumul fără de întoarcere. Și mai ales este un film despre viață, despre familie și despre prieteni. Văzându-l, îți reamintești că nu poți schimba lumea, dar trebuie să faci cât de mult bine poți pentru ca să aduci o schimbare pozitivă fiecărui om cu care intri în contact.
Filmul lui Denys Arcand conține numeroase teme de reflecție și momente de poezie vizuală autentică intercalate în povestea tristă a sfârșitului unei vieți de om. Am învățat ceva din tot ce am văzut sau vom face și noi același bilanț la finalul vieții, sperând că vom avea pe cineva care să ne adune și să ne mituiască prietenii pentru a nu muri singuri? Vom putea să ne amintim lucrurile bune pe care le-am făcut sau acestea vor fi prea puține pentru a avea parte de respectul urmașilor? Prezența noastră pe acest pământ este o binecuvântare pentru societate sau o invazie barbară ce lasă în urmă doar distrugere și lacrimi?
Un film care te va impresiona și pe care, poate, îți vei mai dori să-l revezi. Nota mea: 8,5.
Un film al dialogurilor firesti, directe, fara perdea si cu un anumit gen de umor.
Asa ca m-am bucurat sincer ca am vazut acest film, in pofida faptului ca este cu adevarat deprimant. Citeam mai devreme un comentariu care incepea promitator - filme de Oscar si filme cu Oscar. Intru totul adevarat, acest este unul CU Oscar si nu oricum, ci pe merit. Un film trist, din categoria celor care poat fi vizionate o singura data. Iti plac pentru ca sunt bune, dar iti lasa un gust amar. Poate din aceasta cauza m-am si oprit la nota 8, "foarte bun", insa nu "obligatoriu de vazut". Ca sa citez insa din film "doar tampitii nu se pot razgandi", asa ca sunt sanse mari sa-i mai cresc punctajul.
Din pacate mi-a mai depasit asteptarile si dezamagirea creata de diverse comentarii, citez: "Filmul curge usor si placut intr-o atmosfera de sueta", "un film relaxant", "poante mai de Doamne-ajuta", "o moarte linistita" {de fapt eutanasie prin supradoza de morfina)... Si tare as fi curios cum arata chipul celui care a bifat atributul "comedie" in pagina wiki a filmului.
Encore une fois: felicitari si multumesc "Cultural Romania" pentru filmele difuzate!
Premiul BAFTA (2004) - Cel mai bun film străin , nominalizat: Denys Arcand, Denise Robert, Daniel Louis
Premiul BAFTA (2004) - Cel mai bun scenariu original , nominalizat: Denys Arcand
Criticul de la "Libertatea" care a scris articolul despre acest film n'a inteles nimic si ar trebui sa se recicleze (jurnalism de trotuar) !
Cred ca a meritat Oscarul pentru Cel mai bun film strain. E drept, nu am vazut toate nominalizarile. Nu am vazut, de exemplu, filmul suedez, Evil, - suedezii sunt intotdeauna capabili de surprize. cateva secventze din acest Evil m-au impresionat... Deocamdata, privitzi Invaziile barbare (mie imi suna mai bine in traducerea: Invaziile barbarilor), dar astea sunt mofturi de cinefil, niciodata multzumit.
_________________Am postat acest micro-comentariu la Film in general, dar acolo discutia a esuat. Poate aici lumea se concentreaza pe subiect. E si un bun prilej pentru mine de a acorda 5 stele.
nu ma asteptam dar e superb