Spoilere
Minimalist, fara prea multe personaje si cu un profund substrat psihologic. O mama care-si cauta fiul disparut si despre care, cum reiese pe parcurs, nu stie prea mare lucru. Distanta fizica, in kilometri, dintre cele doua tari e echivalenta cu cea afectiva dintre mama si fiu. Simon e un personaj oarecum fictiv, nu traieste decat prin vorbele celorlalti, in amintirea lor, iar cautarea lui reuneste si apropie sufleteste 3 personaje din viata disparutului. Ce mi-a placut la film : construit oarecum pe tiparul Laurei Palmer din Twin Peaks - un personaj pe care cei apropiati lui il descopera abia cand nu se mai afla printre ei; da, oamenii sunt niste nebuloase uneori pentru familie, prieteni. Al doilea lucru care mi-a placut : unde e Simon ? E o intrebare care ramane fara raspuns pana la finalul filmului. Fix ca un film politist. Plus secventa tensionata, cand decapotabila galbena a disparutului apare la orizont. Cred ca e punctul culminant al filmului. Ce nu mi-a placut : engleza politistei franceze, cum am vazut filmul fara subtitrare, abia am reusit sa inteleg un cuvant dintr-o propozitie intreaga rostita de ea. Ok, au folosit-o pentru autenticitate, totusi as fi preferat o politista care sa invete mai bine engleza la scoala. Next time, i guess. Iar finalul... parca-i inspirat de filmele romanesti : abrupt, sec. Ca si cum ti s-a luat lumina brusc.
Minimalist, fara prea multe personaje si cu un profund substrat psihologic. O mama care-si cauta fiul disparut si despre care, cum reiese pe parcurs, nu stie prea mare lucru. Distanta fizica, in kilometri, dintre cele doua tari e echivalenta cu cea afectiva dintre mama si fiu. Simon e un personaj oarecum fictiv, nu traieste decat prin vorbele celorlalti, in amintirea lor, iar cautarea lui reuneste si apropie sufleteste 3 personaje din viata disparutului. Ce mi-a placut la film : construit oarecum pe tiparul Laurei Palmer din Twin Peaks - un personaj pe care cei apropiati lui il descopera abia cand nu se mai afla printre ei; da, oamenii sunt niste nebuloase uneori pentru familie, prieteni. Al doilea lucru care mi-a placut : unde e Simon ? E o intrebare care ramane fara raspuns pana la finalul filmului. Fix ca un film politist. Plus secventa tensionata, cand decapotabila galbena a disparutului apare la orizont. Cred ca e punctul culminant al filmului. Ce nu mi-a placut : engleza politistei franceze, cum am vazut filmul fara subtitrare, abia am reusit sa inteleg un cuvant dintr-o propozitie intreaga rostita de ea. Ok, au folosit-o pentru autenticitate, totusi as fi preferat o politista care sa invete mai bine engleza la scoala. Next time, i guess. Iar finalul... parca-i inspirat de filmele romanesti : abrupt, sec. Ca si cum ti s-a luat lumina brusc.