Un bărbat scrie, trăiește și iubește în întuneric. Victimă a unui accident de mașina în urma cu 14 ani, el și-a pierdut vederea, dar și pe femeia vieții lui, pe Lena.
Bărbatul avea două nume. Unul dintre ele este Harry Caine, un pseudonim pe care-l folosea numai pentru a-și semna scrierile. Celălalt, Mateo Blanco, e adevăratul lui nume, cu care-și semna filmele regizate. După accident, Mateo se transformă în pseudonimul său, Harry Caine. Dacă nu mai poate regiza filme, preferă să trăiască cu gândul că femeia iubită, Lena, a murit alături de Mateo Blanco în accidentul de mașină.
În prezent, Harry trăiește numai datorită scenariilor pe care le scrie cu ajutorul credincioasei sale asistente, Judit Garcia, care, alături de fiul ei Diego, îi servește drept secretară, dactilografă și ghid. De când a decis să trăiască numai pentru a spune povești, Harry e un foarte activ și atractiv bărbat orb care și-a dezvoltat restul simțurilor pentru a se bucura de viață, dar numai cu condiția completei uitări a ceea ce s-a întâmplat în urmă cu 14 ani.
Dar într-o noapte Diego are un accident, iar Harry decide să-i spună ce s-a întâmplat cu ani în urmă. Ca să-l distreze, îi spune o lungă poveste, așa cum un tată ar face pentru copilul său, înainte de a-l mângâia pe frunte și a-i stinge lumina. Puterea hipnotica a ficțiunii este, în cazul lui Harry, o dureroasă autobiografie, căci povestea este emoționantă, teribilă... Este o poveste despre dragoste nebună, dominată de fatalitate, gelozie și trădare. O poveste a cărei unică reprezentare fizica e o fotografie a doi iubiți îmbrățișați, Mateo și Lena. O fotografie pe care cineva a rupt-o într-o mie de bucăți.